Animale anticutremur

O usa din lemn, in spatele careia nu te astepti sa gasesti nimic deosebit. Ce poate fi iesit din comun intr-o camaruta unde se afla o colivie cu patru papagali? Cand usa se deschide insa, acest rationament cade. Nu e o banala colivie, ci intreaga camera a fost in asa fel amenajata incat sa fie “raiul” zburatoarelor. O plasa de sarma ingradeste aproape toata incaperea, lasand loc doar pe doua laturi, cat sa treaca o persoana. Doi perusi galbeni si doi cu penele in tonuri de gri si albastru isi vad, calmi, de-ale lor. Asta pana in momentul in care linistea le e tulburata de primul blit al aparatului de fotografiat. Gata, adio pace! Cei patru papagali incep sa zboare care-ncotro si sa scoata tot felul de sunete. “Pentru ei e un stres cumplit lucrul acesta. Le va lua cel putin o zi sa-si revina, sunt foarte sensibili. La inceput au fost trei, dar am mai luat unul, pentru ca ei se simt bine doar daca sunt perechi”, ne explica Stefan Tataru, coordonatorul Observatorului seismologic “Dr. Cornelius Radu”. Lucreaza in statie dinainte de ‘89 si stie tot ce misca la Vrancioaia. Si la propriu, si la figurat. Din acest an, cocheta casa in care se afla statia seismologica s-a imbogatit cu noi “locatari”, carora li s-au amenajat salite speciale.
“Este vorba despre un program care urmareste studierea comportamentului anormal al vietuitoarelor inainte de cutremur. Punctul seismobiologic de la Vrancioaia este primul de acest gen de la noi din tara. Avem deocamdata papagali si pesti, iar de la anul speram sa punem la punct si un spatiu special amenajat pentru sobolani. Un program similar a mai functionat tot la noi, inainte de Revolutie, dar a fost oprit pentru ca nu erau bani. Concret, supravegherea animalelor nu putea fi monitorizata. Ideea e ca si papagalii, si pestii trebuie supravegheati permanent, altfel risti sa pierzi chiar momentul in care au o reactie semnificativa. Apoi, toate acestea trebuie analizate, pentru a stabili exact cum, cand, in ce conditii au modificari de comportament. Papagalii pe care ii aveam inainte ii tineam intr-o voliera, iar miscarile si zgomotele pe care le faceau erau inregistrate pe un soi de aparat seismic, putin modificat. Pe de o parte se inregistrau semnele ŤclasiceÅ¥ in momentul cutremurului, iar pe de alta parte erau retinute si reactiile papagalilor”, spune seful statiei de la Vrancioaia.
Acum, proiectul a primit finantare, iar de anul viitor se va perfectiona sistemul de monitorizare. Vor exista camere de luat vederi in incaperile unde se afla pestii si papagalii. Inregistrarile vor fi apoi analizate.
Tot in 2005, pestii si papagalii ar putea avea drept “colegi” de program si niste sobolani. Lucrurile sunt aici un pic mai dificile, pentru ca e nevoie de conditii mai aparte. “In programul vechi am avut si sobolani, insa rezultatele nu au fost cele asteptate, pentru ca ii tineam in captivitate. In mod normal, in caz de cutremur ei au tendinta de a iesi la suprafata si de a fugi cat mai departe. Daca sunt insa tinuti in captivitate reactiile lor se modifica. Tocmai de aceea vrem ca de anul viitor sa punem la punct un poligon special, un soi de semicaptivitate in care sa traiasca sobolanii”.
Astfel de programe se desfasoara si in alte tari, cum ar fi China, Japonia, America, Rusia sau Republica Moldova. In China, de exemplu, supravegherea pestilor sau a papagalilor e facuta, pe baza de voluntariat, de elevii din scoli, iar observatiile lor sunt trimise apoi institutelor de seismologie.

Recomandări

Culise și scenarii privind un candidat comun al partidelor proeuropene pentru prezidențiale

Nici reactiile pestilor nu sunt de neglijat. Inainte de cutremur, de exemplu, ei au tendinta de a sari din acvariu, adica de a parasi locul unde simt ca se va intampla o catastrofa. “Deocamdata avem doar un acvariu cu pesti mici, dar in curand vom avea mai multi, inclusiv pesti exotici. Dupa ultimul cutremur, cel de la sfarsitul lunii octombrie, am gasit unul din pesti pe podea. Sarise din acvariu, insa nu stim daca in timpul cutremurului sau inainte. Cert este ca atunci cand am ajuns la statie l-am pus la loc in acvariu si si-a revenit, deci nu statuse mult pe jos”. Prof. Tataru isi mai aminteste ca la fel au reactionat pestii pe care ii aveau in ‘90, la cutremur. “Cei de rau parca voiau sa sara din acvariu, ieseau pana la suprafata apei, iar pestii exotici aveau tendinta sa se ascunda, sa se bage cu capul in nisip”.

Urmărește-ne pe Google News