Emil Gânj a fost condamnat definitiv la închisoarea pe viață. Despăgubirile vor fi imputate statului român

Autoritățile se confruntă cu o dublă problemă: criminalul este în libertate, iar despăgubirile uriașe acordate familiei victimei ar putea fi decontate din bugetul statului.

O crimă de o gravitate excepțională în Miheșu de Câmpie

În vara anului 2025, Emil Gânj a comis un atac de o cruzime rară în localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Relația tensionată cu fosta sa parteneră culminase anterior cu emiterea unui ordin de protecție pe numele bărbatului, fiindu-i interzis să se mai apropie de ea.

În ciuda restricțiilor legale, acesta a pătruns cu forța în locuința femeii și a lovit-o mortal. Ulterior, într-o tentativă de a distruge probele și de a îngreuna ancheta, Gânj a incendiat imobilul în care se afla trupul victimei.

În urma acestor fapte, instanța l-a găsit vinovat de omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție.

Judecat în lipsă și căutat de aproape un an

Deși a primit cea mai aspră sancțiune prevăzută de Codul Penal românesc, închisoarea pe viață, care a devenit acum executorie, Emil Gânj nu a petrecut nicio zi în spatele gratiilor.

Imediat după asasinat, el a părăsit locul faptei și a dispărut fără urmă, fiind dat în urmărire națională și ulterior internațională.

Întregul proces s-a desfășurat în lipsa inculpatului. De aproape un an, structurile de poliție desfășoară operațiuni ample de căutare, însă, până în prezent, fugarul nu a fost prins.

Despăgubiri de 500.000 de euro

Pe lângă latura penală, Tribunalul Mureș a admis și pretențiile civile formulate de rudele victimei, stabilind daune morale de peste 500.000 de euro.

Totuși, șansele ca fugarul să achite aceste sume sunt nule, deoarece el nu deține niciun bun sau venit pe numele său care să poată fi executat silit.

În acest context, reprezentanții familiei, prin vocea avocatului Adrian Cuculis, au semnalat că despăgubirile vor fi solicitate direct statului român prin proceduri legale specifice.

Argumentul central al acestui demers separat este acela că instituțiile statului au eșuat în obligația de a proteja victima, din moment ce ordinul de protecție deja emis nu a putut împiedica producerea tragediei.

„Recuperarea efectivă a sumelor reprezintă o problemă majoră, întrucât condamnatul nu deține bunuri sau venituri care să permită executarea silită. În aceste condiții, despăgubirile ar putea fi solicitate statului român, argumentând că victima a beneficiat anterior de măsuri de protecție, însă acestea nu au împiedicat producerea tragediei”, a transmis Adrian Cuculis, avocatul familiei victimei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro