Apa și gazele țin România în priză, după viscolul de marți. Preț dublu la energie față de cel din Franța și triplu față de Spania, depozitele de gaze mai au 41%

Producția națională

Astfel, la ora 13.47, producția națională se ridica la 8.066 MW, din care:

• 1889 MW, adică 23,43% din total, era energie hidro. Este vorba în special de producția companiei de stat Hidroelectrica
• 1.607 MW, adică 19,9%, erau hidrocarburi. Este vorba în special de termocentrala pe gaze a Petrom de la Brazi, plus CET-urile din marile orașe care produc energie termică pentru încălzire
• 1.338 MW, adică 16,59%, o reprezintă energia eoliană
• 1.330, adică 16,49% din total, o reprezintă energia nucleară, adică producția companiei de stat Nuclearelectrica, ce oprează centralele de la Cernavodă
• 1.105 MW, adică 13,7%, reprezintă energia solară
• 724 MW, adică 8,98%, este energie pe bază de cărbune, realizată în special la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului
• 62 MW este energia pe bază de biomasă, adică 0,77%
• 11 MW sunt instalațiile de stocare, respectiv 0,14%.

Prețurile rămân mari față de Franța sau Spania

Cu toate acestea, prețurile rămân în continuare mai mari în România decât în ale țări.

Conform portalului EuEnergy, prețul electricității pentru ziua următoare era miercuri în România de 73 de euro pe MWh, mai mult decât dublu față de cel din Franța, de 30 euro/MWh și triplu față de cel de 21 euro din Spania.

Franța are însă cea mai mare flotă de reactoare nucleare din lume, în vreme ce Spania se bazează pe energie regenerabilă.

Mult sub Germania, Polonia sau Scandinavia

În schimb, țara noastră are prețuri mult sub cele consemnate în Germania (109 euro/MWh), Italia (112 euro/MWh), Polonia (131 euro/MWh), Suedia (128 euro/MWh) sau Finlanda (130 euro/MWh).

Care sunt cauzele

România există însă mai multe cauze pentru creșterea prețurilor la energie din ultimii ani:

• închiderea termocentralelor pe cărbune fără a construi ceva în loc, ceea ce a făcut ca țara noastră să treacă de la un exportator net de energie la un importator
• lipsa interconexiunilor dintre Austria și Ungaria, care face ca importul de energie ieftină din Occident să nu poată avea loc fizic
• atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care mai departe e nevoită să compenseze din importuri.

În următoarea perioadă urmează să intre în producție mai multe capacități, respectiv termocentralele de la Iernut, Mintia și noi capacități pe gaze la Complexul Energetic Oltenia.

Cum stăm la gaze

În privința gazelor, România consuma miercuri 59,3 milioane de metri cubi de gaze, din care producția internă era de 23,5 milioane de metri cubi, o cantitate de 18,6 milioane era extrasă din depozitele subterane, iar 17,2 milioane de metri cubi erau importate, conform datelor Transgaz, transportatorul național de gaze.

Depozitele de gaze ale României sunt pline în proporție de 41,23%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Spre comparație, media europeană este de 33,02%. În Bulgaria, depozitele de gaze sunt la 46,38%, iar în Polonia la 55,94%.

Alte state stau însă mult mai prost, respectiv Franța (23,56%), Germania (22,99%) sau Danemarca (28,71%). Cel mai bine stau statele cu climă blândă, respectiv Portugalia (76,69%), Spania (56,87%) și Italia (50,47%).

Urmează reglementarea prețurilor la gaze

De asemenea, de la 1 aprilie urmează să se realizeze liberalizarea prețurilor la gaze, ceea ce ar însemna o scumpire între 8% și 20% pentru consumatorii casnici.

Drept urmare, premierul Bolojan a anunțat o reglementare a prețurilor până la 31 martie 2027.

Marți, Ministerul Energiei a publicat proiectul de de ordonanță de urgență. Prețul final facturat de furnizorii de gaze naturale pentru consumatorii casnici va include mai multe componente, printre care costurile de achiziție, furnizare, tarifele reglementate de ANRE, precum și TVA și accizele.

Producătorii vor avea prețul plafonat, iar furnizorii nu vor mai avea compensare.

Reamintim, din 2027, ar urma să intre în producție zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce înseamnă noi cantități de gaze disponibile în țara noastră, lucru care va duce la ieftinirea lor.

Viscol și avarii la rețelele electrice

Reamintim, România trece printr-un nou episod de viscol.

Fenomenele meteo au afectat peste 166.000 de consumatori din 205 localități din 10 județe, unde s-au constatat avarii la rețeaua electrică, în special în partea de est și de sud a României.

De asemenea, traficul rutier este oprit miercuri, 18 februarie, pe mai multe drumuri naționale și autostrăzi din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Peste 1.570 de utilaje şi aproximativ 3.000 de angajaţi ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) intervin în zonele cu zăpadă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE