Apelul disperat al unui ministru, adresat țărilor bogate: „Nu vrem să devenim o amintire”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Luarea măsurilor împotriva schimbărilor climatice este o „responsabilitate morală" pentru cele mai bogate și mai poluante țări, a declarat vineri ministrul Climei din Tuvalu pentru AFP, în timp ce națiunea insulară încearcă să obțină recunoașterea ONU pentru patrimoniul său amenințat de creșterea nivelului mării.
Cuprins:
„Dispariția nu este o opțiune"
Situat în Pacific, acest arhipelag, aflat chiar deasupra nivelului mării, ar putea deveni nelocuibil în acest secol, dacă emisiile responsabile de încălzirea globală nu sunt reduse.
„Pentru noi, tuvaluanii, dispariția nu este o opțiune. Reziliența este o parte integrantă a ceea ce suntem, este în ADN-ul nostru", a declarat ministrul Climei, Maina Talia, pentru AFP.
Tuvalu a încheiat deja un acord istoric cu Canberra privind migrația climatică, permițând cetățenilor săi să obțină vize pentru a locui și a studia în Australia.
De asemenea, Tuvalu a lansat o serie de inițiative pentru a garanta continuitatea patrimoniului și identității sale, chiar dacă teritoriul său fizic este înghițit de mare.
Cu toate acestea, ministrul este alarmat de lipsa de ambiție a țărilor bogate în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și de dezvoltarea de noi surse de combustibili fosili, în special de către Australia, a cărei candidatură pentru a găzdui anul viitor negocierile ONU privind clima a fost susținută de insulele din Pacific.
„Ar trebui să fie o responsabilitate morală și ar trebui să le cerem socoteală", a spus oficialul.
Prima „națiune digitală" din lume?
Creșterea nivelului mării face deja ca apa sărată să se ridice la reflux, chiar și în inima atolului Funafuti, capitala țării, determinând locuitorii să creeze grădini supraînălțate pentru a continua agricultura. Țara a început să întocmească o hartă 3D a teritoriului său rămas, cu scopul de a deveni prima „națiune digitală" din lume.
De asemenea, a lansat un proiect de înscriere a peisajului cultural al insulelor sale - inclusiv a tradițiilor, a siturilor sacre și a sălilor de întâlnire ale comunităților - pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. Se preconizează că procesul de aplicare va dura mai mulți ani.
„Este important pentru că nu vrem ca Tuvalu să devină doar o amintire", spune Talia.
Deși țara a convenit un plan de migrație cu Australia - pe care Canberra l-a descris drept „primul acord de acest fel din lume" - scopul nu este de a încuraja deplasarea populației pe scară largă, subliniază ministrul. „Nu avem nicio intenție de a reloca țara în Australia".
Deschiderea unui astfel de program „nu ar trebui să servească drept scuză pentru Australia", un mare exportator de combustibili fosili, pentru a se sustrage de la obligațiile sale climatice, a spus ministrul.
Principalii poluatori amână planurile
Organizația Națiunilor Unite a cerut tuturor țărilor să prezinte obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2035 până la sfârșitul lunii, împreună cu planuri detaliate pentru atingerea acestora, înaintea următoarei COP30 din Brazilia, în noiembrie.
Însă principalii poluatori, inclusiv China, India și Uniunea Europeană, continuă să amâne prezentarea planurilor lor, care sunt considerate un punct de referință crucial pentru responsabilitatea în materie de climă. Pentru țările bogate, acest proces este „o chestiune de cifre", dar pentru Tuvalu, „este în joc supraviețuirea noastră", a subliniat Talia.
