Libertatea a vorbit cu Andrei Ţăranu, pentru a vedea de ce un astfel de model nu funcţionează încă şi în România.

„Noi suntem pe lista scurtă de proiecte a STS de mai bine de o lună. Rămâne de văzut dacă acum o să ne bage mai mult în seamă. Înţelegem că o să-i contacteze şi Comisia Europeană, să le spună de noi”, a declarat Andrei Ţăranu.

Aplicaţia care te anunţă dacă ai fost în contact cu un bolnav de COVID. Ideea unui român, premiată de UE, folosită de 100 de milioane de oameni în India, dar ignorată în România
Andrei Ţăranu, tânărul care a dezvoltat aplicația

Cum te poate proteja o aplicaţie

Andrei a început să lucreze la acest proiect imediat cum a realizat care sunt efectele pandemiei. Nu ştia că un astfel de model este testat deja în China, însă, şi s-a dovedit chiar de succes.

Primul său model s-a dovedit a fi „naiv”, aşa cum singur îl descrie, dar a realizat că poate fi salvat. A intrat în contact cu unii dintre cei mai buni data scientists de pe piaţă şi aşa l-a cunoscut pe Ivan Bestvina, din Croaţia, care în ultimii 5 ani a studiat modele de contagiune şi a scris şi lucrări pe această temă.

„A reuşit să dezvolte o arhitectură logică viabilă, care să corespundă cu tiparul după care se răspândeşte virusul. A primit peer review de la specialişti în date de la MIT şi Oxford”, explică Andrei.

Practic, modelul de contagiune, odată pus într-o aplicaţie, te anunţă dacă ai avut contact recent cu o persoană care a fost depistată pozitiv de COVID sau cu o persoană care a raportat ulterior simptome.

Război Israel-Iran, ziua 10. Statele Unite au bombardat Iranul. Cronologia operaţiunii „Midnight Hammer”
Recomandări
Război Israel-Iran, ziua 10. Statele Unite au bombardat Iranul. Cronologia operaţiunii „Midnight Hammer”

„În baza interacţiunilor avute, primeşti o alertă: mergi acasă, stai acasă până când ţi se alocă un test.”

Andrei Țăranu:

Aplicaţia foloseşte triangulaţia, Bluetooth şi GPS-ul pentru a descoperi lângă ce alt utilizator ai fost.

Aplicaţia are şi o hartă, pe care sunt marcate locuri în care au fost recent cazuri confirmate, pentru a şti să le eviţi.

Ca aplicaţia să funcţioneze, însă, e nevoie de două lucruri: raportarea persoanelor infectate şi un grad de utilizare cât mai mare la nivelul unei ţări.

India – 100 de milioane de utilizatori într-o lună

Modelul dezvoltat de Andrei şi de echipa pe care a strâns-o a fost folosit în aplicaţia oficială a guvernului indian. În doar 41 de zile, 100 de milioane de utilizatori au instalat-o şi o folosesc.

Ritmul de creştere a popularităţii îi suprinde şi pe experţi, mai ales că multe ţări caută acum soluţii de genul acesta pentru a limita răspândirea virusului.

Aplicaţia de mobil este realizată de o altă companie privată, iar experţii acuză că există probleme cu protejarea datelor personale ale utilizatorilor. Pentru Europa, de exemplu, ar fi nevoie de dezvoltarea unei alte aplicaţii care să utilizeze modelul lui Andrei şi Ivan.

Aurelian Preda a scăpat de pe petrolierul Unirea, care a explodat lângă Capul Caliacra, acum 43 de ani: „Mircea Băsescu a tăiat parâma. Din cauza disperării, și-a înfipt briceagul în palmă!”
Recomandări
Aurelian Preda a scăpat de pe petrolierul Unirea, care a explodat lângă Capul Caliacra, acum 43 de ani: „Mircea Băsescu a tăiat parâma. Din cauza disperării, și-a înfipt briceagul în palmă!”

În România, proiectul a fost transmis către STS, însă Andrei spune că până acum nu a primit niciun răspuns. Între timp, el şi echipa sa au câştigat un premiu de 3.000 de euro de la Comisia Europeană pentru acest proiect.

Cum ar putea ajunge aplicaţia în România

Comisia Europeană a lansat un hackathon luna trecută, prin care a premiat idei de succes în combaterea COVID-19 şi a efectelor sale. ViraTrace, modelul lui Andrei, a luat locul I la categoria „Comunicare în timp real şi protecţie”.

La finalul acestei luni vor participa la următoarea etapă.

„Comisia Europeană încearcă să ne pună în legătură cu nişte corporaţii care oferă resurse umane şi cu autorităţile, inclusiv din România.”

Andrei Ţăranu:

Practic, în acest moment, modelul de contagiune are nevoie de o aplicaţie pe care să ruleze, deoarece variantele dezvoltate până acum de Andrei şi echipa lui nu funcţionează cum ar trebui. Aici are nevoie de ajutorul oferit de grantul CE.

Doar că în România nu există o centralizare informatică a cazurilor şi a persoanelor infectate, astfel încât modelul trebuie adaptat.

„Toată lumea care are aplicaţia ar putea să-şi ofere o parte din timp ca să eticheteze imagini ale testelor. Când faci un test, raportezi în aplicaţie. De fapt, raportezi simptome sau teste”, spune Andrei.

Yoshinori Sato, profesorul japonez care ne-a învățat limba și a scris o carte în română: „Pentru mine, România este o țară de vis”
Recomandări
Yoshinori Sato, profesorul japonez care ne-a învățat limba și a scris o carte în română: „Pentru mine, România este o țară de vis”

Pe această bază, fiecare utilizator primeşte un scor de risc, după care funcţionează modelul de contagiune.

Experţii cred că acesta este cea mai bună metodă de apărare pe termen scurt, însă ea poate fi aplicată cu maximum de succes doar în ţări în care digitalizarea este la un nivel ridicat.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.