Cum a ajuns un articol corect, despre o coadă la pașapoarte, în raportul despre narativele false promovate de Rusia în România: „E prost folosit”

La acest capitol, este dată ca exemplu și o știre publicată de site-ul Opinia Timișoarei, în iunie 2022, despre cozile formate în capitala Banatului la Serviciul Pașapoarte. Profesorul Dumitru Borțun, expert în comunicare, susține că războiul hibrid al Rusiei este unul cât se poate de real, dar exemplul știrii de la Timișoara este prost folosit de autorii raportului. 

Raportul, înmânat liderilor UE

Prezent la începutul lunii octombrie 2025 la Summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga, președintele Nicușor Dan le-a prezentat liderilor europeni raportul despre care a spus că arată dovezi ale implicării Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024. 

„Am venit cu documentul și foarte mulți dintre cei cu care am discutat au cerut o copie să o citească pe avion. A existat interes”, a spus președintele Nicușor Dan, după summit.

Ulterior, raportul intitulat „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă”, prezentat de procurorul general Alex Florența odată cu anunțul privind trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a lui Horațiu Potra, alături de alți 20 de inculpați, a fost făcut public. 

Cele patru instrumente folosite de ruși în războiul hibrid

Încă din debut, raportul Parchetului General vorbește despre faptul că „România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”.

Potrivit Parchetului General, rușii au folosit în atacul hibrid asupra României patru instrumente: atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică, dezinformare și propagandă. 

La capitolul „Dezinformare și propagandă” Parchetul General susține: „În perioada premergătoare scrutinelor electorale, spațiul informațional al României a fost modelat în vederea influențării percepțiilor colective prin diseminarea mesajelor țintite unor audiențe susceptibile la manipulare”. 

„În acest scop, au fost realizate activități de sondare prin intermediul unor campanii sofisticate de microtargetare a populației care au vizat identificarea segmentelor vulnerabile și gradul de receptivitate al acestora”, se mai arată în raport.

Subiectele la care românii sunt sensibili

Documentul mai arată că în urma procesului de targetare „au fost identificate 4 tipuri de narative la care segmente largi din populație se dovedeau receptive”.

Aceste „narative”, spun procurorii, au următoarea tematică: identitar-nostalgic, conspiraționist, religie/spiritualitate, medicină alternativă. Parchetul General susține că aceste teme au fost folosite din 2022 de „infrastructura online implicată în atacurile hibride” pentru „segmentarea populației românești și crearea unor curente de opinie ulterior exploatabile în momente-cheie, cum au fost alegerile prezidențiale din toamna anului 2024”.  

Exemplul cozilor de la Pașapoarte

După ce exemplifică modul în care este folosită tematica „identitar-nostalgică”, „prin care au fost promovate narative cu puternic impact emoțional, legate de reîntregirea familiei; nostalgie după perioada comunistă; retorici privind inegalități sociale”, Parchetul General arată că „un alt segment al paginilor în cauză (n.r. – site-uri sau pagini de social media de propagandă) abordează știri cu caracter general, de actualitate la nivel național, astfel de acțiuni fiind specifice tehnicilor informaționale ale Federației Ruse (specularea informațiilor de interes în spațiul public pentru creșterea nivelului de interacțiune)”.

La acest capitol, procurorii dau exemplul unei știri alarmiste de pe site-ul Capital.ro cu titlul: „S-a dat ordin de mobilizare în România?! L-au primit direct acasă: Lucrurile sunt clare”. Știrea din Capital.ro arată că „sunt semne tot mai clare că războiul din Ucraina ar putea degenera”. „Rezerviștii români primesc deja la domiciliu ordine la mobilizare sau război”, se arată în știrea dată ca exemplu de Parchetul General.

Tot la acest capitol, este inserat un articol din 1 iunie 2022, de pe site-ul Opinia Timișoarei. 

Spre deosebire de exemplul precedent, știrea din Opinia Timișoarei nu are nimic alarmist sau conspiraționist, aducând în atenția publică faptul excepțional că la Serviciul Pașapoarte din Timișoara s-au format cozi lungi. Cauza a fost că Prefectura Timiș a permis, drept excepție în ziua de 1 iunie, să poată fi depuse cereri de eliberare a pașapoartelor pentru copii fără programare online prealabilă. Aceeași știre, ilustrată cu zeci de oameni așteptând la rând, a fost publicată și de Euronews, Știrile Pro TV și alte publicații.

Explicația procurorului general

Libertatea a cerut Parchetului General să comunice motivele pentru care știrea din Opinia Timișoarei a fost inclusă în raport și ce dovedește acest caz, dar Ministerul Public a transmis doar că procurorul general a susținut o conferință de presă pe subiect, iar „prezentarea publică susținută cu acest prilej, precum și înregistrarea video a conferinței sunt publicate pe site-ul Ministerului Public”. 

În conferința de presă, procurorul general Alex Florența citează la acest punct din raport fără a oferi detalii sau explicații. Ceea ce se poate deduce din discursul lui Florența este că știri de interes, precum cea din Opinia Timișoarei, sunt distribuite pe paginile conspiraționiste „pentru creșterea nivelului de interacțiune”. 

„Abordarea acestor tematici se face într-o notă alarmistă, cu o tentă conspiraționistă și ne aducem aminte de anumite elemente, de știri care au apărut în spațiul public din această gamă”, a spus procurorul general în conferința de presă. 

Astfel, Parchetul General arată că știri precum cea de la Timișoara sunt folosite de propaganda rusă. Raportul procurorilor nu detaliază însă modul în care știrea despre coada de la Pașapoarte a fost folosită în scop conspiraționist. 

Expert în comunicare: „Raportul stabilește niște lucruri adevărate”

Contactat de Libertatea pentru a oferi un punct de vedere despre modul în care știrea despre cozile de la Pașapoarte a fost inclusă în raportul Parchetului General, profesorul Dumitru Borțun, expert în comunicare, a subliniat încă de la bun început că „raportul stabilește niște lucruri adevărate”. 

„Atacurile cibernetice există, măsurile de destabilizare a ordinii publice există, deși aici exemplele pe care le aduce sunt foarte puține și izolate așa, individuale, puțin credibile. Pe urmă, faptul că au loc campanii de dezinformare și influențare, iar e adevărat. S-a stabilit de mult asta prin cercetări făcute consistent. Există campanii de dezinformare și influențare realizate prin microtargetare”, a explicat profesorul Borțun. 

Specialistul în comunicare a subliniat că odată cu perfecționarea algoritmilor, targetarea nu se mai face pe public-țintă, ci la nivel de individ. 

„Folosirea datelor personale cumpărate de la anumite rețele sociale face posibilă targetarea la nivel de individ. Atunci când te uiți după pantofi de sport, încep să curgă reclamele și ofertele cu pantofi de sport. Asta înseamnă că ai fost identificat și ai devenit o țintă pentru distribuitori”, a declarat profesorul de comunicare. 

Profesorul Borțun explică faptul că armele folosite în războiul hibrid declanșat împotriva României „au prins nepregătiți factorii de decizie, sistemul juridic și sistemul etic”. 

Știrea despre cozile de la Pașapoarte „e prost folosită”

Expertul în comunicare susține că știrea de la Timișoara, dată exemplu în raportul Parchetului General „este prost folosită și nu trebuie să ne ferim să afirmăm acest lucru”. 

„Dacă ne uităm atent în raport, sunt mai multe puncte slabe. Un fel de, cum se spune în jargon, stomac moale. Sunt lucruri fragile, neexplicate până la capăt sau pur și simplu ilustrate inadecvat, ca în cazul știrii de la Timișoara”, a declarat Dumitru Borțun. 

Profesorul de comunicare susține că din raport nu reiese cum știri de genul acesta, de interes general, sunt preluate de site-uri ale propagandei ruse și răstălmăcite. 

„În mai multe puncte dă impresia de încropire, adică de redactare superficială sau că s-a intervenit pe text. De multe ori există acest fenomen prin care am trecut de multe ori, îl cunosc foarte bine, când autorul unui text sau un colectiv de autori realizează un text coerent, pentru că au știut ce pun acolo, și intervine un cenzor care se trezește că taie și taie incoerent, taie lucruri care ar trebui să rămână la nivelul enunțurilor pentru a explica enunțul. Nu trebuie trimise în afara textului informații care fac posibilă înțelegerea informațiilor care rămân”, a mai declarat profesorul de comunicare, a cărui bănuială este că textul raportului a suferit niște modificări, iar unele aspecte „nu se explică foarte bine”.

Site-urile proruse au folosit această știre ca să alimenteze ideea de neputință administrativă, de haos sau printr-o analogie cu ce se întâmplă în Ucraina și în alte părți ale lumii, că românii sunt pe picior de plecare. Toate lucrurile astea se folosesc nu numai de niște informații, ci și de niște «halouri» în jurul informației, care nu se exprimă întotdeauna explicit prin cuvinte, dar ele există în mintea oamenilor care consumă aceste știri. Iată de ce este foarte parșivă această propagandă de care vorbeam, de dezinformare și de influențare. Pentru că influențarea are loc, mai mult sau mai puțin, inconștient. Nu ești întotdeauna conștient de faptul că ești influențat, a mai declarat profesorul Dumitru Borțun pentru Libertatea. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro