Asztalos Csaba, președintele CNCD: ”Ungaria preia din atribuțiile statului român în Transilvania”

„Am cerut Universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entitățile de media.

Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Această Universitate de Medicină din Târgu Mureș a fost înființată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, și astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educației și nu s-a înființat linia de predare în limba maghiară, nu poți să faci practică bilingv în acest moment.

Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriți, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaționalizate.

Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, școlară, socială, grădinițe etc. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități.

S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, și pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare”, a spus Asztalos Csaba pentru Europa Liberă.

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

”Maghiarul a apărut întotdeauna ca fiind un pericol”

Președintele CNCD spune că românii îi văd pe maghiari ca un pericol și constată că nu și-au cerut scuze reciproc pentru faptele reprobabile pe care și le-au făcut unii altora, astfel încât dialogul dintre cele două națiuni a ”scăzut spre inexistent”.

”În mentalul colectiv din România maghiarul a apărut întotdeauna ca fiind un pericol și s-a exprimat elementul de neîncredere în mod constant.

Înainte de 1989, național-comunismul s-a construit pe acest element de pericol. Avem o lipsă de conciliere istorică.

Întotdeauna ne folosim de acele evenimente istorice care ne sunt utile nouă, unei comunități sau alteia, nu am reușit să ne cerem scuze pentru faptele reprobabile pe care le-am săvârșit unii împotriva celorlalți de-a lungul istoriei și, practic, dialogul româno-maghiar, după integrarea României în UE, a scăzut spre inexistent în acest moment”, a declarat Csaba.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro