Românii pot plăti mai mult la pompă după atacurile asupra Iranului. Cum vor crește prețurile petrolului și inflația, după războiul lui Donald Trump

Primele semne au apărut deja pe mare

Primele efecte nu s-au văzut în burse, ci pe mare. Autoritățile din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume, au cerut armatorilor să suspende navigația. Zeci de petroliere s-au retras din Golful Persic, iar Marina americană a avertizat companiile că nu poate garanta siguranța navelor comerciale.

Traderii de petrol încearcă acum să răspundă la întrebarea dacă mai poate circula petrolul prin cea mai importantă rută energetică a planetei.

Punctul critic al planetei: locul de unde vine energia lumii

Toată atenția este concentrată asupra Strâmtorii Ormuz, culoarul maritim dintre Iran și Oman. Aproape o cincime din petrolul consumat zilnic pe glob trece prin acest punct.

Navele comerciale au primit deja avertismente radio iraniene să nu intre în zonă. Garda Revoluționară iraniană a transmis că trecerea nu mai este sigură. O blocare prelungită ar fi scenariul cel mai grav pentru economia mondială. În acest moment, după atacul asupra Iranului, traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 70%.

🇮🇷🚨URGENT: 

Oil tanker traffic through the Strait of Hormuz has come to a complete stop. Global energy routes in turmoil pic.twitter.com/OeDNi0YrEV
— WAR (@warsurv) February 28, 2026
 

Majoritatea navelor din zonă au făcut întoarceri în U, au fost deviate către rute alternative sau au început să staționeze în Golful Oman. Și nu este nevoie ca Iranul să închidă complet strâmtoarea. Atacurile asupra petrolierelor, minele marine sau simpla amenințare pot crește asigurările maritime și pot speria transportatorii. Rezultatul este același: mai puțin petrol ajunge pe piață.

O urmare imediată: crește prețul barilului

Petrolul este baza economiei moderne. Iar economiștii de top explică pentru Wall Street Journal că efectele războiului pot fi foarte largi, deoarece petrolul este materia primă pentru aproape toate activitățile economice și poate influența direct inflația și politicile monetare.

Istoria confirmă acest lucru, spun ei. După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, petrolul a urcat aproape la 140 de dolari pe baril. Acum, doar teama unui conflict major a ridicat deja cotațiile, barilul Brent ajungând recent la aproximativ 72 de dolari.

Analiștii Capital Economics estimează că un conflict limitat poate duce petrolul spre 80 de dolari/baril, în timp ce un conflict prelungit poate împinge prețurile mult mai sus. Dacă petrolul ajunge la 100 dolari/baril, inflația globală ar crește cu aproximativ 0,6-0,7 puncte procentuale.

De ce crește inflația

Petrolul nu înseamnă doar combustibil. El influențează transportul alimentelor, producția industrială, curieratul, electricitatea și încălzirea.

Când carburantul se scumpește, fiecare firmă plătește mai mult ca să funcționeze. Aceste costuri sunt transferate în prețurile finale. Exact acesta este mecanismul prin care războaiele din Orientul Mijlociu au declanșat crize economice în trecut.

Creșterea prețurilor energiei ar putea obliga băncile centrale să oprească reducerea dobânzilor sau chiar să le majoreze, avertizează analiștii citați de Wall Street Journal.

De ce România simte rapid efectul

Economiștii arată că un șoc petrolier global se transmite automat și în România, deoarece prețul combustibilului este legat de cotațiile internaționale. România produce petrol, dar nu suficient. Prețul benzinei este stabilit de piața globală, nu local. Combustibilul depinde de cotația internațională a petrolului, de valoarea dolarului și de taxele interne.

În perioade de război, dolarul se întărește deoarece investitorii îl consideră sigur. Asta adaugă încă o scumpire pentru România, unde petrolul este plătit în dolari și, chiar dacă România nu importă petrol iranian, plătește aceleași prețuri ca întreaga lume.

Ratele și economia vor suferi un impact major

Scumpirea energiei ar veni într-un moment delicat pentru economia globală, deja afectată de conflicte comerciale. Dacă inflația revine, băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală americană și cele europene, ar putea opri scăderea dobânzilor.

Asta înseamnă credite mai scumpe, rate mai mari dar și investiții mai puține. Pe scurt, un conflict militar din Golful Persic poate ajunge indirect în bugetul lunar al unei familii din România.

Un scenariu extrem, dar luat foarte în serios

Iranul produce peste 5 milioane de barili de petrol pe zi și este unul dintre cei mai mari producători din lume. Majoritatea exporturilor pleacă de pe insula Kharg. Orice atac asupra acestei infrastructuri sau asupra navelor ar reduce rapid oferta globală.

După atacul asupra Iranului, mai multe petroliere s-au retras deja din zonă sau au schimbat ruta. Unele s-au refugiat în porturi din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Organizația OPEC urma să crească producția de petrol, dar conflictul ar putea forța o majorare pentru a stabiliza piața.

Concluzia economică arată efectele clare. Întâi crește petrolul, apoi benzina, după aceea alimentele și serviciile, iar la final dobânzile. De aceea piețele urmăresc mai atent Strâmtoarea Ormuz decât declarațiile politice. Economia mondială depinde direct de ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE