Cine au fost personalităţile după care au fost botezate staţiile de metrou?

Staţia de metrou Petrache Poenaru

Petrache Poenaru a fost inventatorul stiloului în anul 1827. S-a născut la 10 ianuarie în 1799,  în localitatea Beneşti, judeţul Vâlcea. A fost pedagog, inginer, matematician şi primul român care s-a plimbat cu trenul. Se întâmpla la 15 septembrie 1830, când se deschidea în Anglia prima cale ferată din lume. În tinereţe a fost secretatul personal al lui Tudor Vladimirescu. A decedat în anul 1875.

Staţia de metrou Anghel Saligny

Un alt nume sonor pe care-l auziţi dacă circulaţi cu metroul pe Magistrala 3 este Anghel Saligny. S-a născut la 19 aprilie 1854, la Şerbăneşti, judeţul Galaţi. Fost academician, inginer constructor, ministru şi pedagog român, este  considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 – 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. S-a stins din viaţă la data de 17 iunie 1925.

Staţia de metrou Dimitrie Leonida, fosta staţie IMGB

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Dimitrie Leonida s-a născut la 23 mai 1883, la Fălticeni. A fost inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de știință român. Este printre primii care avansează ideea construirii metroului în Bucureşti. Pleacă în Germania la studii unde se va pregăti cu personalităţi de seamă ale timpului, precum: Otto Intze (creatorul barajelor de greutate care-i poartă numele) şi Walter Richel (cel ce construise o locomotivă electrică de mare viteză). Leonida se întoarce în ţară în 1908 cu titlul de inginer electroenergetician. Se va angaja la Primăria Capitalei, unde se va ocupa cu introducerea iluminatului electric în Bucureşti. În 1950 donează statului Muzeul Tehnic, care se află în parcul Carol I şi care-i poartă numele. Se stinge din viaţă la 14 martie 1965.

Staţia de metrou Aurel Vlaicu

Aurel Vlaicu s-a născut la 6 noiembrie 1882, în Binţinţi lângă Orăştie, într-o familie de ţărani. Preocupările sale pentru zbor şi dorinţa sa de a realiza o maşină de zburat, acţionată de un motor puternic, erau cele mai importante. În februarie 1911, a terminat aparatul de zbor Vlaicu II. În 1912, la Aspern, lângă Viena, a obţinut premiul I în proba de precizie pentru aruncare la ţintă şi al doilea pentru aterizarea la punct fix, fiind socotit al doilea pilot ca măiestrie, după celebrul Roland Garros (1888-1918). A proiectat un nou avion, Vlaicu III, integral din metal, în 1913. Acesta poate fi considerat primul avion din lume construit în întregime din metal. De teamă să nu fie întrecut în traversarea Carpaţilor, la 13 septembrie 1913, a decolat de lângă Bucureşti, a aterizat pentru alimentare la Ploieşti, pentru a-şi lua din nou zborul, însă, s-a prăbuşit lângă comuna Brăneşti (aproape de Câmpina), pierzându-şi viaţa. Aeroportul Băneasa din nordul Capitalei îi poartă azi numele.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Staţia de metrou Nicolae Teclu

Nicolae Teclu se naşte la data de 18 octombrie 1839, Braşov. A inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele şi care este folosit în mai toate laboratoarele din lume. Aparatul pentru determinarea transparenţei corpurilor este inventat tot de el, precum şi diferite tipuri de ozonitoare. Aceste aparate produceau ozon, folosind fie descărcări luminoase (scântei), fie descărcări obscure. La data de 13 iulie 1916, la Viena, Nicolae Teclu trece în nefiinţă.

Staţia de metrou Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne. A realizat icoane pentru bisericile din Băicoi şi mănăstirea Căldăruşani, dar şi pentru mănăstirea Zamfira (judeţul Prahova) şi Agapia. Printre cele mai importante opere ale lui Grigorescu se numără: Ţăranca din Muscel, Car cu Boi, Atacul de la Smârdan. Se naşte la 15 mai 1838, Pitaru, judeţul Dâmboviţa şi moare la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, „Întoarcerea de la bâlci”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro