România este acuzată de sprijin militar direct pentru Ucraina și transformarea portului Giurgiulești într-un nod de tranzit pentru livrări către Kiev, inclusiv pentru nevoile armatei ucrainene, conform unor declarații făcute de Iuri Pilipson, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei.
Cuprins:
Oficialul rus susține că România, prin achiziționarea operatorului portului Giurgiulești, ar fi transformat acest hub logistic într-un punct strategic pentru sprijinirea Ucrainei. „România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”, a declarat Pilipson.
Portul Giurgiulești, prin care trec peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova, a fost achiziționat de o companie românească, un gest pe care Bucureștiul l-a catalogat ca fiind un pas către „reunificarea economică” și sprijinirea reconstrucției Ucrainei. Cu toate acestea, Pilipson a catalogat planurile drept „ambițioase și cu un viitor incert”.
În cadrul interviului, oficialul rus a atins și subiectul relației dintre România și Republica Moldova, susținând că majoritatea cetățenilor moldoveni nu sunt favorabili unirii. „Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”, a afirmat Pilipson, citând datele recensământului din 2024.
Diplomatul rus a mai susținut că promovarea temei unirii în spațiul public moldovean ar face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova.
Răspunsul României a sosit prompt, la câteva ore după publicarea interviului. Purtătorul de cuvânt al MAE a declarat: „Orice oficial rus care vorbește despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție. În timp ce promovează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin.
Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venită de la Moscova? În Rusia țaristă și apoi în Uniunea Sovietică comunistă, politica oficială a fost una de rusificare forțată a popoarelor ocupate.
Identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei nici în privința limbii, nici în privința deciziilor economice și a investițiilor. Au trecut vremurile în care Moscova alegea pentru aceste națiuni, cu forța, sau le impunea ce să facă. Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”.
Acest articol a fost realizat pornind de la datele oferite de Google Trends.