Urmările penale ale accidentului din Bucegi soldat cu un mort și doi răniți. Primul ghid montan din România acuzat de ucidere din culpă, reacție după decizia procurorilor: „Mi-e frică!” 

Este primul caz cunoscut în România în care responsabilitatea penală pentru moartea unui om a fost atribuită unui ghid montan în exercitarea activității sale. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, iar ulterior procurorii au dispus plasarea sa sub control judiciar. Este tot o premieră când un ghid montan din România este reținut într-un dosar penal privind un accident produs în timpul exercitării profesiei și apoi plasat sub control judiciar cu interdicția de a-și mai exercita meseria. 

Eroarea imputabilă exclusiv ghidului

Dosarul vizează accidentul produs pe 11 iulie 2026, pe un traseu de escaladă din zona Albișoara Brânei, în Bucegi, în urma căruia o tânără și-a pierdut viața, iar alți doi bărbați au fost grav răniți. 

Libertatea a stat de vorbă cu surse apropiate anchetei, care au explicat care au fost probele esențiale ce au permis procurorilor să stabilească răspunderea exclusivă a ghidului pentru producerea accidentului mortal. 

Potrivit acestora, ancheta nu a identificat o culpă a victimelor, care participau la un atelier de inițiere în alpinism, organizat de un ghid autorizat, contra cost, în baza unui contract. Concluziile anchetatorilor indică faptul că participanții au urmat indicațiile ghidului, iar accidentul nu a fost consecința unei asumări greșite a riscului de către cursanți, ci a unor erori imputabile ghidului în organizarea și desfășurarea activității montane. 

Curs de inițiere pe traseu de dificultate medie

Pe 11 iulie 2026, în jurul orei 14.30, în Masivul Bucegi, pe traseul nemarcat Albișoara Brânei din abruptul Caraimanului, avea loc una dintre activitățile practice ale „Atelierului de inițiere în deplasarea autonomă și în siguranță în teren tehnic montan în condiții de vară”. 

Cursul era organizat contra cost, în perioada 10-12 iulie, de Clubul Alpin Român – Filiala București, iar participanții erau însoțiți de ghidul montan E.D.N., vicepreședintele asociației. În timpul coborârii pe traseul alpin cotat 2A ( n.r. – un traseu de alpinism de dificultate medie, care presupune deplasarea pe teren abrupt și folosirea tehnicilor și echipamentului specific de alpinism), punctul de asigurare de care era legat grupul a cedat, iar cei patru participanți au căzut în gol. 

Printre victime s-a aflat Antonia Mihăilescu, în vârstă de 36 de ani, medic stomatolog din București, care a murit din cauza traumatismelor. Ceilalți trei membri ai grupului, toți bărbați cu vârste cuprinse între 27 și 51 de ani, au fost răniți și transportați la spitale din București și Brașov. În prezent starea lor de sănătate este stabilă, dar urmează tratament pentru recuperare.

Cum s-a produs accidentul mortal

Potrivit anchetatorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, accidentul a fost precedat de schimbarea traseului ales inițial. Ghidul le comunicase cursanților că vor parcurge Valea Albă, însă, în timpul deplasării, a schimbat ruta și a ales Albișoara Brânei, un traseu mai dificil, pe care, potrivit procurorilor, „nu îl cunoștea”.

Anchetatorii susțin că deși ghidul montan era experimentat și autorizat, în timpul susținerii cursului din 11 iulie nu avea asupra sa echipamentul tehnic necesar pentru parcurgerea în siguranță a traseului: nu dispunea de asigurări fixe – pitoane sau spituri -, asigurări mobile – friend-uri și nuci – și nici de ciocan de alpinism. În plus, procurorii au reținut că nu a ținut cont de faptul că cei trei cursanți aveau „lipsă de pregătire tehnică și de experiență în materie”, aspect pe care ghidul îl cunoștea.

Sursele consultate de Libertatea au explicat că, înainte de exercițiul de escaladă, cei trei cursanți au trecut printr-o probă preliminară, în cadrul căreia ghidul le-a putut evalua nivelul de pregătire. Astfel, acesta știa că avea în față persoane fără experiență în alpinism și era conștient de limitele lor tehnice în momentul în care a ales să schimbe traseul și să-i ducă pe Albișoara Brânei. „Numai din titlul atelierului îți dai seama că nu erau profesioniști”, au punctat sursele consultate de Libertatea.

De ce a schimbat traseul inițial

Aceleași surse au precizat că schimbarea traseului a fost decisă după ce organizatorul a constatat că pe ruta stabilită inițial încă persista zăpadă și gheață. Potrivit anchetatorilor însă, și această decizie îi este imputată tot ghidului. El avea obligația să verifice din timp starea traseului, prognoza meteo și riscurile pe care le implica parcurgerea acestuia înainte de începerea cursului. 

Momentul critic s-a produs în jurul orei 14.30, când grupul a ajuns pe o brână foarte îngustă și scurtă, deasupra unei căderi libere de peste 15 metri. Potrivit anchetei, aici ghidul a amenajat un punct de regrupare folosind un singur punct de ancorare comun pentru el și cei trei cursanți. Ancora era un piton vechi existent în stâncă (n.r. – piesă metalică înfiptă în fisura unei stânci de care se fixează coarda pentru alpinism sau alte elemente de protecție), pe care ghidul l-a verificat superficial.

 „Practic au stat toți patru ancorați în acel singur piton. Ghidul a vrut să-l coboare pe unul dintre ei printr-o tehnică ce se numește coborâre asistată. Practic unul stă ca un pachet și ghidul, cu coarda de alpinism, manevrează pachetul, în speță omul, și-l coboară la baza peretelui. Asta a vrut să facă el, doar că în timp ce efectua operațiunea, pitonul a ieșit din perete și au căzut toți. De asta spun că este foarte clar, din punctul de vedere al dreptului penal responsabilitatea, pentru că el i-a pus în situația respectivă și în timp ce el făcea operațiunea cu coarda”, au explicat sursele consultate de Libertatea.

Antonia a murit pe loc

În timpul acestei manevre, pitonul a ieșit din fisura în care era bătut. Cedarea punctului unic de ancorare a provocat căderea în gol a cursantului și a ghidului, dar și a celorlalți doi participanți, care erau legați de același punct.

În urma căderii, Antonia a fost grav rănită și a murit pe loc. Ceilalți doi cursanți au suferit leziuni grave, care au necesitat spitalizarea. „Unul dintre supraviețuitori reușise să coboare aproximativ trei metri și a căzut de la o înălțime mai mică. A avut doar fracturi ale brațelor. Celălalt e mai grav, are probleme la coloană. Probabil vor fi peste 90 de zile de îngrijiri medicale. Dar ei acum sunt stabili, au fost audiați, iar declarațiile lor au ajutat foarte mult ancheta. Ei au povestit ce s-a întâmplat acolo, mai departe a rămas în sarcina parchetului să stabilească dacă e de natură penală sau nu”, au explicat sursele Libertatea.

Ghidul poate fi acuzat de mai multe fapte

Ancheta este însă în curs, iar încadrarea juridică a faptelor s-ar putea extinde și la vătămare corporală, în cazul celor doi cursanți care au supraviețuit accidentului. Până în acest moment, gravitatea leziunilor suferite de aceștia nu a fost stabilită prin numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare.

Acest aspect este esențial pentru stabilirea încadrării juridice, au explicat sursele Libertatea. Codul penal prevede, în cazul vătămării corporale, că una dintre situațiile în care fapta intră sub incidența acestei infracțiuni este producerea unor leziuni care necesită pentru vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale. Numărul de zile nu reprezintă însă durata internării în spital, ci perioada de îngrijiri medicale stabilită medico-legal pentru vindecarea leziunilor.

Prin urmare, după finalizarea evaluărilor medico-legale, dacă pentru leziunile suferite de unul sau de ambii supraviețuitori va fi stabilită o perioadă de peste 90 de zile de îngrijiri medicale, procurorii vor putea analiza schimbarea sau extinderea încadrării juridice și sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală.

De ce ghidul montan a fost reținut la 16 zile de la accident

Ghidul montan a fost reținut abia la 16 zile după tragedia din Albișoara Brânei. Potrivit anchetatorilor, timpul scurs între accident și momentul reținerii a fost necesar pentru strângerea probelor care să atingă standardul necesar pentru formularea unei acuzații de ucidere din culpă.

Într-un astfel de dosar, cercetarea la fața locului a fost esențială pentru stabilirea mecanismului producerii accidentului. Anchetatorii au trebuit să ajungă în zona dificil accesibilă în care s-a produs tragedia și să documenteze punctul de ancorare și configurația terenului. Pentru filmarea și documentarea zonei au fost folosite inclusiv drone. Operațiunea a fost întârziată mai bine de o săptămână de dificultățile logistice și de condițiile meteorologice.

În paralel, anchetatorii au trebuit să aștepte și audierea celor doi supraviețuitori răniți grav. Aceștia au petrecut aproximativ zece zile în spital după accident, iar declarațiile lor au fost importante pentru reconstituirea ultimelor momente de dinaintea prăbușirii și pentru stabilirea modului în care ghidul a organizat și condus exercițiul.

„A durat foarte mult să ajungem cu probele la standardul de probatoriu care să permită formularea unei acuzații. Numai ca să adunăm logistica necesară ca să facem cercetarea la fața locului a durat o săptămână și ceva, plus că am fost ținuți în loc de condițiile meteo. În plus, vreo zece zile au fost în spital victimele care au supraviețuit”, au explicat pentru Libertatea surse apropiate anchetei.

Astfel, reținerea nu a fost o măsură luată imediat după accident, ci rezultatul unei anchete în care procurorii au trebuit să coreleze cercetarea tehnică a locului, imaginile aeriene, probele privind modul de asigurare a grupului și declarațiile supraviețuitorilor înainte de a considera că există suficiente elemente pentru a-l acuza pe ghid de ucidere din culpă.

Ce spune ghidul montan acuzat de ucidere din culpă

Contactat telefonic, E.D.N., ghidul montan pus sub acuzare, a declarat pentru Libertatea că se teme să dea declarații, după ce a citit comunicatul remis presei de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

„Comunicatul acela de la parchet a fost foarte unilateral și extins, prezentând opinia lor ca pe niște fapte, în condițiile în care eu, cel puțin deocamdată, nu am avut oportunitatea să fac niciun fel de demersuri în apărarea mea. Tocmai, având în vedere poziția extrem de agresivă a parchetului mi-e frică să dau orice fel de declarații”, a explicat ghidul, pentru Libertatea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro