Au clipocit luminile de avertizare pe bursele mondiale: un nou pericol apare pentru economie

Mai departe, acest lucru înseamnă dobânzi mai mari pentru aproape toate țările din lume, ceea ce ridică noi semne de întrebare pentru statele cu datorii și deficite bugetare mari, care vor trebui să concureze pentru bani cu giganții din inteligența artificială.

Japonia, în prim-plan

Randamentul obligațiunilor de referință japoneze pe 10 ani a atins marți pragul-cheie de 3% pentru prima dată din anul 1996 încoace, pe fondul intensificării vânzărilor masive de titluri de datorie la nivel global, scrie Reuters.

Pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care alimentează presiunile asupra prețurilor la nivel global, randamentele au înregistrat creșteri semnificative de la Tokyo și Sydney până la New York și Londra, investitorii anticipând necesitatea ca băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor.

Boom-ul din AI scumpește finanțarea

De asemena, piața obligațiunilor se află sub presiune din cauza unui val de emisiuni, pe măsură ce giganții tehnologici strâng agresiv fonduri de sute de miliarde de dolari pentru a finanța instițiile în inteligența artificială.

Concomitent, datoria SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar ministerele japoneze vor solicita probabil o sumă-record în bugetul inițial pentru următorul an fiscal.

Creșterea bruscă a randamentelor creează o dilemă pentru factorii de decizie, în condițiile în care piețele sunt acum extrem de sensibile la percepția risipei fiscale.

Bătaie pe bani

În cazul Japoniei, în special, aceasta crește costul serviciului datoriei, cea mai mare din lumea dezvoltată, într-un moment în care prim-ministrul Sanae Takaichi planifică investiții agresive.

„Investitorii solicită din ce în ce mai mult o compensație mai mare pentru a deține titluri cu durată mai lungă, pe măsură ce emisiunile suverane și nevoile de finanțare ale companiilor concurează pentru același fond de capital”, a declarat Masahiko Loo, strateg senior în domeniul veniturilor fixe la State Street Investment Management din Tokyo.

„Investitorii în obligațiuni sunt mai puțin preocupați de creștere și se concentrează din ce în ce mai mult pe inflație și ofertă”, a spus Loo.

Randamentele obligațiunilor americane și germane, în urcare

Randamentele obligațiunilor de stat americane pe 10 ani au atins, de asemenea, cel mai ridicat nivel din ianuarie anul trecut, ajungând la 4,786% în timpul sesiunii de tranzacționare de la Tokyo.

Randamentele australiene pe 10 ani au înregistrat cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni, traderii atribuind o parte din această creștere sensibilității pieței la cererea japoneză, pe fondul speculațiilor că randamentele locale mai ridicate înseamnă un număr mai mic de cumpărători japonezi de obligațiuni australiene.

Randamentele europene au urcat, de asemenea, în prima parte a sesiunii de tranzacționare de marți: titlurile germane pe 10 ani, care servesc drept referință pentru zona euro, au atins atingând 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011 încoace.

Schimbare psihologică

Considerată un prag semnificativ din punct de vedere psihologic, creșterea randamentului la 10 ani până la 3%, un nou maxim al ultimelor trei decenii, ar putea determina investitorii să-și regândească percepția asupra datoriei publice japoneze, considerată mult timp un etalon global stabil.

„O creștere suplimentară a randamentelor obligațiunilor de stat japoneze ar face tranzacțiile de tip carry trade mai puțin atractive și ar putea determina o realocare treptată către activele japoneze”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior în domeniul ratelor de dobândă la TD Securities din Singapore.

„Este o adevărată schimbare de regim. Obligațiunile de stat japoneze au reprezentat mult timp ancora pieței globale a veniturilor fixe. Acum, situația s-a inversat”, a mai spus Newnaha.

Noi creșteri

Traderii și-au consolidat pariurile pe o majorare a ratelor de către Banca Japoniei la ședința din această lună, în contextul în care declarațiile factorilor de decizie au devenit din ce în ce mai agresive în ultimele săptămâni, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a intensificat și el presiunea, îndemnând banca centrală japoneză să-și înăsprească politica monetară.

Urmează creșteri și în SUA

Rezerva Federală a SUA este, de asemenea, pregătită pentru o înăsprire pe termen scurt, după ce președintele Kevin Warsh a adoptat o poziție mai agresivă la simpozionul anual de la Jackson Hole.

„Cred că, de fapt, cea mai mare parte a acestei vânzări masive a reprezentat o reevaluare a politicii Fed”, a spus Andrew Lilley, strateg-șef pentru rate la Barrenjoey din Sydney.

„Nu vrei să te afli într-o situație în care, dacă nu implementezi o înăsprire, piața o face pe jumătate în locul tău, pentru că consideră că îți asumi un risc mare”, a conchis el.