Autoritățile din Kiev au demontat statuia lui Mihail Bulgakov, considerat un simbol al imperialismului rus

Decizia a fost luată după ce Institutul pentru Memoria Națională a Ucrainei a concluzionat că obiectele care îi aduc un omagiu autorului romanului Maestrul şi Margareta sunt „simboluri ale politicii imperiale ruse”. 

Încă din iunie 2023, o placă comemorativă amplasată în onoarea scriitorului pe faţada casei în care a copilărit la Kiev a fost stropită cu vopsea roşie.

Potrivit publicației ruse din exil Meduza, alte 15 monumente şi plăci comemorative dedicate unor personalităţi culturale, precum scriitoarea Anna Ahmatova sau compozitorul Mihail Glinka, au fost deja îndepărtate în cadrul politicii de „derusificare” duse în Ucraina.

Mai mulţi intelectuali intervievaţi de publicaţia Suspilne sunt de acord cu această abordare. „Aceste simboluri imperiale contribuie în mod inconştient la un sentiment de subordonare culturală în rândul ucrainenilor”, explică un profesor de istorie, în timp ce o scriitoare vede în ele „o modalitate de purificare de propaganda monumentală a Kremlinului”.

După ce a fost demontată, statuia lui Mihail Bulgakov a fost înmânată nepotului sculptorului Nikolai Rapai.

Lui Bulgakov i se reproșează faptul că a manifestat, în unele dintre operele sale, un anumit dispreţ faţă de naţionalismul, cultura şi limba ucraineană. În romanul Garda Albă, publicat în 1926, el narează destinul unei familii de ofiţeri ruși angajați împotriva Armatei Populare Ucrainene a lui Simon Petliura, un lider al luptei pentru independența Ucrainei, care a reuşit să cucerească Kievul pentru scurt timp în 1918, înainte de a fi învins de bolşevici.

Potrivit concluziilor emise de o comisie a Institutului ucrainean pentru Memoria Naţională, opera literară a lui Bulgakov conţine manifestări ale „unei atitudini părtinitoare şi negative faţă de lumea ucraineană”. „El detesta dorinţa de independenţă a ucrainenilor şi privea cu ochi critici formarea statului ucrainean şi pe conducătorii acestuia”, se arată într-un raport. „Dintre toţi scriitorii ruşi din acea epocă, el este cel care se apropie cel mai mult de ideologii actuali ai putinismului şi de justificarea de către Kremlin a etnocidului din Ucraina”, conchid autorii raportului.

Mihail Bulgakov este un scriitor de origine rusă născut la Kiev în 1891 și crescut într-un mediu burghez. După studii de medicină, înrolarea în Crucea Roşie în Primul Război Mondial (1914 – 1918), lovitura de stat bolșevică din 25 octombrie 1917 și apoi Războiul Civil Rus (7 noiembrie 1917 – 16 iunie 1923), el a urmat o carieră literară plină de lipsuri materiale. Încă de la primele sale publicaţii, la începutul deceniului 1920 – 1930, Bulgakov s-a lovit de cenzura sovietică, devenită implacabilă după preluarea puterii de către dictatorul Iosif Visarionovici Stalin în 1924. Romanul Maestrul şi Margareta, considerat una dintre capodoperele literaturii ruse, a fost publicat integral abia la 30 de ani după moartea autorului, survenită în 10 martie 1940, și la 17 ani după moartea lui Stalin.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE