La doi paşi de staţiunea Poiana Braşov, printre pădurile de brad din zona Valea Mică, lucrătorii de pe vidanje nu au nici o jenă să deverseze clandestin metri cubi de murdărie aspirată de la vilele din zonă, în apa râuleţelor care trec la câţiva kilometri de Stâna Turistică. Şi aceşti lucrători nu duc lipsă de comenzi, mai ales că în zonă vilele răsar precum ciupercile, iar proprietarii preferă să-şi construiască fose septice, deoarece canalizarea nu ajunge în vârful muntelui.
Maşinile ies de pe Drumul Naţional 1E, care face legătura între Braşov şi Râşnov, merg cam un kilometru şi, după ce scapă de privirile indiscrete, golesc conţinutul vidanjei, în aproximativ 10 minute, în cele câteva pârâie care curg leneş prin această vale.
O altă problemă în zonă sunt sticlele de plastic, aruncate de turiştii, care fac drumeţii în zonă, sau de grataragii de ocazie în aer liber, dar şi de unii dintre localnici, care preferă să scape astfel de aceste reziduri.
Vidanjele-pirat, problema autorităţilor
Firmele, care prestează activităţi de vidanjare şi de preluare a apelor uzate, ar trebui să aibă încheiate contracte cu Staţiile de Epurare a Apei. Pentru a face evaziune fiscală, nedeclarând activităţile prestate, au apărut vidanjele-pirat, care deversează apele uzate direct pe sol, în cursurile de ape sau în reţelele publice de canalizare. Lucrătorii nu emit facturi sau chitanţe pentru serviciile prestate şi produc pagube grave prin poluarea voluntară a mediului.
Poiana Braşov, staţiune de ski de lux
Localitatea Poiana Braşov a fost fondată, în 1895, ca o zonă turistică pentru oraşul Braşov, care se află la doar 12 km distanţă. Localitatea, care se află la 1.020 metri altitudine, a devenit, în 1906, staţiune turistică de ski şi, în anul 1951, a găzduit Jocurile Internaţionale Studenţeşti de Iarnă. În 1995, Poiana Braşov a fost declarată staţiune climaterică de interes general. În prezent, aşezarea e o staţiune de ski cu hoteluri luxoase, apartamente de lux şi restaurante tradiţionale.