Replica ministrului Apărării pentru Moscova: „Drona de la Galați era rusească, indubitabil!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În replică la afirmațiile ambasadorului Vladimir Lipaev, care susținea luni că originea dronei prăbușite la Galați nu este clară și sugera că ar putea fi ucraineană, ministrul Apărării a declarat că probele de la fața locului sunt fără echivoc, relatează News.ro. „Drona de la Galați era rusească, indubitabil!”, susține Radu Miruță.
Cuprins:
- Cum ajung dronele pe teritoriul românesc
- Piese indubitabile cu privire la provenienţă
- „Am putea câteodată să tragem în ea”
- „A încălcat suveranitatea spațiului aerian al României”
- Ambasadorul rus Vladimir Lipaev amenință România
- Un general român, fost comandant NATO, critică dur neinterceptarea dronei căzute în Galați
Cum ajung dronele pe teritoriul românesc
Acesta a confirmat că investigația demonstrează, dincolo de orice dubiu, că aparatul este de proveniență rusească. Oficialul a oferit clarificări esențiale despre incidentul din Galați, unde neutralizarea unei drone prăbușite a impus evacuarea localnicilor și declanșarea unei explozii controlate.
Evenimentul s-a produs în contextul unui atac masiv asupra portului ucrainean Reni, situat la mică distanță de Galați.
Ministrul a detaliat modul în care dronele ajung pe teritoriul românesc: în timpul asalturilor intense, când sunt lansate zeci de aparate simultan, apărarea antiaeriană a Ucrainei intervine cu mitraliere și sisteme sol-aer pentru a le intercepta.
„De multe ori se întâmplă ca un glonţ ucrainean să atingă partea dronei, modificându-i caracteristicile de zbor. Îi deraiază traseul pentru faptul că îi strică aerodinamica. După care ea mai merge ce mai merge planând până când cade undeva”, a afirmat Miruţă.
Piese indubitabile cu privire la provenienţă
După prăbușirea dronei la Galați, geniștii au securizat rapid perimetrul și au neutralizat resturile prin explozie controlată. Această procedură a permis recuperarea în siguranță a componentelor esențiale pentru expertiza tehnică.
Conform ministrului, identificarea dronei a fost realizată într-un timp scurt și cu o precizie riguroasă.
„Am vorbit cu colegi care au mers pe teren. Am recuperat piese indubitabile cu privire la provenienţă despre această dronă”, a declarat acesta.
Fragmentele, care poartă însemnele ruseşti, au fost trimise Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru a fi prezentate diplomatului rus ca dovadă a incidentului.
„Am putea câteodată să tragem în ea”
Radu Miruță a vorbit și despre provocările tehnice și juridice în protejarea frontierei de pe Dunăre. El a explicat că, din cauza coturilor fluviului, dronele care zboară în linie dreaptă ajung să „taie” aceste unghiuri, intrând astfel pentru scurt timp în spațiul aerian românesc.
Deşi drona poate fi vizibilă pe teritoriul României, militarii români se confruntă cu o dilemă legală: „Drona este în România, noi am putea câteodată să tragem în ea. Glonţul ar însemna că aterizează în teritoriul ucrainean, ceea ce nu este în regulă pe drept internaţional”.
Radu Miruță a respins acuzația Rusiei că România ar fi parte activă în război, subliniind caracterul legal și transparent al tuturor operațiunilor de apărare. Ministrul a concluzionat că incidentele de la frontieră sunt efecte secundare ale războiului din vecinătate și nu reprezintă un atac țintit al Rusiei împotriva teritoriului NATO.
„A încălcat suveranitatea spațiului aerian al României”
După prăbușirea dronei la Galați, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis să îl convoace la sediul MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev.
Ministerul de Externe a explicat clar că drona este rusească: „Din dispoziția ministrului afacerilor externe Oana Țoiu, Ambasadorul Federației Ruse la București va fi convocat astăzi la MAE ca urmare a prăbușirii, în cursul nopții trecute, în zona municipiului Galați, a unei drone rusești folosite în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene”.
MAE a adăugat că țara condusă de Vladimir Putin „a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României printr-o nouă acțiune iresponsabilă care putea pune în pericol siguranța populației”, ceea ce reprezintă „un act iresponsabil și provocator ce încalcă principii de bază ale dreptului internațional”.
„De peste patru ani, Rusia duce un război ilegal împotriva Ucrainei. Acesta este nu doar un act imperialist brutal de cucerire împotriva unui vecin suveran, dar și o încălcare a păcii și securității regionale și globale”, se mai arată în comunicat.
Ambasadorul rus Vladimir Lipaev amenință România
Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, critică și amenință România într-un interviu acordat pentru o agenție de presă de stat de la Moscova după ce a fost convocat sâmbătă, 25 aprilie, la MAE în legătură cu drona căzută în Galați.
Într-un interviu acordat pentru TASS, Vladimir Lipaev susține că autoritățile române nu au stabilit „apartenența certă” a dronei căzute în Galați, iar regimul de la Moscova se confruntă cu „insinuări nefondate” precum ar fi de orgine „rusească”.
„Nu este clar în ce mod aceasta a ajuns pe teritoriul României: fie a fost doborâtă de mijloacele de apărare antiaeriană, fie a fost deviată prin mijloace de război electronic, fie a fost doborâtă de avioane ale forţelor aeriene, fie a căzut de la sine, aceste întrebări rămân fără răspuns”, a spus diplomatul rus.
Un general român, fost comandant NATO, critică dur neinterceptarea dronei căzute în Galați
Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant NATO, critică dur reacția Armatei Române, în cazaul dronei căzute la Galați, pe care o consideră „condamnabilă” și atenționează asupra riscului unor tragedii viitoare.
Generalul Toma subliniază că incidentul scoate la iveală o problemă gravă: „Din nefericire, având în continuare aceeași atitudine, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla un incident tragic, cu victime și pagube materiale grave.”
Duminică, 26 aprilie, Ministerul Apărării a revenit cu precizări despre drona rusească model Geran-2 plină cu explozibil care a căzut în Galați și a dezvăluit că cele două avioane Eurofighter Typhoon aveau autorizare să tragă asupra dronei, numai că „aceasta s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut trage asupra ei”.
