Avertisment de la Cotroceni: Există riscul ca primăriile să nu poată susține programele sociale descentralizate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Modul în care bugetul pe 2019 a fost construit de către alianța PSD-ALDE a făcut să crească riscul ca primăriile să nu poată susține programele sociale descentralizate, a declarat, vineri, Cosmin Marinescu, consilierul pe probleme economice al președintelui Klaus Iohannis.
Cuprins:
Cosmin Marinescu a explicat că, în privința administrațiilor publice locale, proiectul de buget pentru 2019 prevede o schimbare esențială.
"Este vorba despre o găselniță a Guvernului în ceea ce privește finanțarea sistemului de protecție a copilului, a centrelor pentru persoanele cu dizabilități și a sistemului de protecție pentru persoanele cu handicap. Toate aceste servicii sociale au fost transferate din bugetul de stat în sarcina bugetelor locale, în sarcina UAT-urilor, a unităților administrativ-teritoriale cum se numesc acestea. După ce Guvernul a stabilit că UAT-urile primesc 60% din cotele defalcate din impozitul pe venit, Guvernul recurge apoi la transferul acestor servicii sociale către UAT-uri, parcă nevrând ca primarii, în 2019, să rămână cu mai mulți bani", a spus el.
Potrivit Cotroceniului, asistența socială transferată bugetelor locale necesită, în 2019, cheltuieli de circa 6,5 miliarde lei, iar "sumele din TVA de echilibrare, pentru 2019, cresc cu doar 4 miliarde lei față de anul trecut, de la 7,5 miliarde lei – inclusiv alocările din Fondul de rezervă a Guvernului în 2018, la 11,4 miliarde lei în 2019.
"Ca atare, bugetele locale trebuie să suporte diferența dintre 6,5 miliarde lei, cheltuielile cu transferul asistenței sociale în sarcina bugetelor locale și 4 miliarde lei, cât reprezintă TVA de echilibrare. Așadar, găselnița Guvernului înseamnă pentru bugetele administrației publice locale o „notă de plată” în plus, din venituri proprii, de circa 2,5 miliarde lei, bani care, evident, puteau fi folosiți pentru investiții și pentru dezvoltarea comunităților locale. În acest context, numeroase primării se pot confrunta cu bugete insuficiente, la limita necesarului de funcționare, ceea ce ar putea afecta inclusiv sistemul de asistență socială descentralizat la nivelul autorităților publice locale", a spus Cosmin Marinescu.
Reamintim, Klaus Iohannis a retrimis bugetul pe 2019 în Parlament pentru dezbateri, după ce atacarea acestuia la Curtea Constituțională nu a fost încununată de succes.
Avertismentul de la Cotroceni privind programele sociale vine după ce mai mulți primari de municipii s-au declarat nemulțumiți cu privire la acest lucru.
Aceștia au avut recent mai multe întâlniri cu premierul Viorica Dăncilă și Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, pe această temă, cerând ca 60% din impozitul pe venit să rămână la autoritățile locale.
Potrivit analizei Administraţiei Prezidenţiale, "prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sunt excesiv de optimiste", de unde rezultă "o serie de riscuri în planul stabilității finanțelor publice.
Cosmin Marinescu: "Prognozele anului 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decât cele aferente anului 2018"
"Un scenariu macrobugetar nerealist, așa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hârtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundament. Este elocvent exemplul execuției bugetare a anului trecut, când veniturile fiscale, repet, veniturile fiscale, – tocmai cele care arată eficiența activității ANAF – au fost cu aproape 3 miliarde lei sub nivelul programat inițial prin legea bugetului. În 2018, încadrarea în ținta de deficit nu a fost deloc, dar absolut deloc, semnul unei execuții bugetare eficiente, rezultatul a fost obținut prin soluții ad-hoc care nu țin la nesfârșit: a se vedea, de exemplu, așa-numitele proiecte retrospective, de 3,8 miliarde lei, trecute pe fonduri europene și înregistrate ca venituri în decembrie 2018, precum și aportul excesiv al dividendelor din partea companiilor de stat (2 miliarde lei dividende excepționale, neplanificate, doar în decembrie 2018). Este evident că această evoluție fragilizează, în perspectivă, situația unor companii esențiale pentru economia României", a spus Marinescu.
Veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB
El a arătat că analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar.
"Este lipsită de credibilitate obligația asumată discreționar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creșterea eficienței în colectarea veniturilor. Așadar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sunt bazate exclusiv pe promisiuni. În timp ce creșterea cheltuielilor bugetare este certă, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri sunt bazează pe promisiuni. Veniturile din TVA, de exemplu, sunt proiectate în bugetul pentru 2019 cu o creștere de aproape 17% față de anul trecut, atunci când creșterea a fost de doar 11%, procent obținut oricum în mod speculativ, adică prin amânarea unor rambursări de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018 (situația care, evident, ne va costa pe deficitul în termen ESA). Oricum, în 2018, încasările din TVA au fost sub nivelul programat inițial prin legea bugetului", a explicat el.
Consilierul prezidenţial a mai precizat că" analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli, sau chiar ajustări negative deliberate, așa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar în cazul pensiilor".
"De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei. După doar o săptămână, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie, cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puțin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, deși investițiile sunt puține, sunt și întârziate. "Guvernul însuși a periclitat investițiile autorităților publice locale, prin întârzierea cu care a trimis bugetul în Parlament, întârziere de 3 luni de zile - 11 februarie 2019 față de termenul legal de 15 noiembrie 2018.
Pasarea cheltuielilor de la Guvern la autoritățile locale
Ministerul Finanțelor a fost de acord cu acest lucru, dar a lăsat în sarcina primăriilor mai multe plăți sociale, între care plata ajutoarelor pentru persoanele cu dizabilități.
Ulterior, părinții și însoțitorii acestora au protestat în fața Guvernului, dar acesta nu a dat înapoi.
În Parlament, la inițiativa lui Liviu Dragnea s-au redus bugetele serviciilor secrete, iar banii au fost direcționați către programe de sănătate.
Tot în Parlament a fost votat și un amendament PNL privind creșterea alocațiilor copiilor.
