Avertisment pe tema mediatizării în presă a cazurilor de sinucidere: abordările senzaționaliste îi pot face și pe alții să recurgă la același gest
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Asociația Română de Terapie Comportamentală și Cognitivă își manifestă îngrijorarea față de cum sunt reflectate în mass-media cazurile de sinucidere. Într-o scrisoare deschisă, ARTCC atrage atenția asupra efectului de contagiune pe care acest tip de mediatizare îl poate avea asupra persoanelor vulnerabile din societate.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 800.000 de persoane mor anual prin sinucidere. În medie, alte șase persoane sunt direct afectate de fiecare deces prin suicid.
Efectul Werther, adus în atenție de către sociologul David Phillips în 1974, descrie fenomenul de contagiune. Concret, după mediatizarea poveștilor unor persoane care mor prin suicid, alte persoane consideră să își pună capăt vieții sau chiar o duc la îndeplinire, arată ARTCC în scrisoarea deschisă transmisă redacțiilor.
ARTCC este o organizație profesională înființată în 2000 în scopul dezvoltării și promovării terapiilor cognitive și comportamentale în România.
Potrivit ARTCC, literatura de specialitate arată că reflectarea sinuciderilor în mass-media reprezintă un risc de contagiune în populația generală. Când sinuciderea este prezentată în termeni pozitivi, ca o soluție la problemele cu care persoana se confruntă, acest risc crește.
Un impact semnificativ îl reprezintă publicarea unor știri despre decesul provocat de sinucidere al persoanelor ușor identificabile, cum sunt celebritățile sau cei care au un statut sau prestanță socială marcantă, arată asociația.
Felul în care acest fenomen este mediatizat poate fi îmbunătățit și presa poate avea un rol de informare și prevenție, ceea ce ar diminua riscul de contagiune, cred specialiștii.
Ce pot face jurnaliștii mai bine în relatarea cazurilor de suicid
Dintre recomandările OMS pentru mass-media care fac referire la decesul prin suicid, ARTCC notează:
- Jurnaliștii ar trebui să includă, în materialele lor, informații despre accesul la ajutor specializat al celor care prezintă ideație sau impulsuri suicidare. Acestea trebuie să conțină câteva opțiuni care să fie tot timpul disponibile (de exemplu, pentru contextul românesc, menționarea Alianței Române de Prevenție a Suicidului, a contactelor de proximitate pentru camera de gardă a unui spital de psihiatrie sau a numărului unic de urgență - 112).
- Presa poate pune accentul în relatări sau în materialele scrise pe contribuția pe care a avut-o de-a lungul vieții persoana decedată, în special în cazul în care este o persoană publică sau o celebritate, precum și prezentarea impactului negativ al dispariției acesteia.
- Jurnaliștii ar trebui să se abțină de la speculații asupra posibilității unui suicid dacă o sursă oficială nu a confirmat cauza morții.
- Presa ar trebui să respecte intimitatea prietenilor apropiați și a familiilor persoanei decedate. Decizia de a intervieva persoanele apropiate - prieteni și familii - trebuie să ia în calcul gradul de afectare psihologică a acestora, precum și faptul că ele însele prezintă un potențial risc de autovătămare.
- Presa ar trebui să evite excesul de mediatizare - fără repetări și actualizări ale materialelor originale. Articolele despre persoane care își iau viața ar trebui să fie publicate în interiorul ziarului, în josul paginii, pentru publicațiile scrise, iar pentru audiovizual, materialul să nu deschidă calupul de știri.
- Jurnaliștii ar trebui să evite asocierea cauzală între suicid și dificultățile de viață cu care s-a confruntat persoana înainte de comiterea actului. Le este recomandat jurnaliștilor și să evite utilizarea unor formulări care să normalizeze actul suicidar, prezentându-l ca o soluție la diverse probleme de viață.
- Să evite senzaționalismul titlurilor. Este recomandată utilizarea sintagmei „deces prin suicid”, și nu a formulărilor de tip „s-a sinucis” sau „și-a făcut felul”. De asemenea, nu sunt recomandate publicarea detaliilor despre locul unde a avut loc decesul sau utilizarea de materiale vizuale despre persoana decedată (chiar dacă sunt publice, de exemplu de pe rețelele de socializare).
- Să nu publice identitatea și caracteristicile persoanei care a decedat prin suicid, să nu menționeze mai multe decese prin suicid în anumite locații specifice, precum și a celor care sunt apropiate, sunt factori care pot reduce efectul de contagiune, conform specialiștilor.
Ce ar trebui să facă CNA
ARTCC solicită organizațiilor de presă scrise și audiovizuale să mediatizeze aceste cazuri în mod responsabil, luând în calcul interesul public, care trebuie să primeze în fața senzaționalismului.
De asemenea, în scrisoarea deschisă, ARTCC solicită CNA să includă aceste recomandări în actele normative care reglementează activitatea radiodifuzorilor.
*Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între orele 19.00 și 7.00, la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau oricând prin e-mail la sos@antisuicid.ro.
*Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim ajutor psihologic puteți contacta hubul antidepresie, primul de acest fel din România, la numărul de telefon 037 445 6420 (apelabil gratuit la nivel național din orice rețea). Linia este deschisă nonstop.
În cazul în care simțiți că sinuciderea este iminentă, apelați de urgență 112.
foto: 123rf.com
