Bătălia epică a Fiscului din Vaslui pentru 1 euro pe lună dintr-o pensie deja impozitată în Spania: „Nu-mi pot recupera banii decât în instanță!”

În vremea asta, soțiile șefilor Fiscului din Vaslui și Iași sunt angajate în subordinea soților. Copiii șefului AJFP Vaslui au firme de consultanță și refuză să indice sursa celor 100.000 de euro pe care spun că i-au investit într-o afacere cu deșeuri. Iar DGRFP Iași cheltuie zeci de milioane de euro în contracte cu firme abonate la banii publici.

Pensia, scăzută din august

De la 1 august, din pensiile care depășesc 3.000 de lei, statul reține 10 la sută, drept contribuție la asigurările sociale. Acest procent se calculează din suma care depășește plafonul de 3.000 de lei. Măsura face parte din planul Guvernului Bolojan de a echilibra bugetul.

„Da, a venit scăzută pensia luna asta”, spune Mihai (n.red. – numele nu este cel real), un pensionar în vârstă de 74 de ani, din comuna Zăpodeni, Vaslui. „Abia mi-o recalculaseră și crescuse cât de cât. Ajunsese aproape la 3.700 de lei, iar acum iar a scăzut spre 3.500 de lei”.

Este vorba de pensia din România, pe care bărbatul o încasează după 24 de ani lucrați în fabrica de aparate de măsură și control din Vaslui. La vechime i s-au adăugat anii de armată și cei cinci ani de Politehnică. Mihai a fost șef de promoție pe țară, a luat licența de inginer mecanic cu nota 10. A fost șef de birou apoi în întreprinderea din Vaslui și autorul unor inovații care îi poartă numele.

Când industria românească a intrat în ceața tranziției, în toate întreprinderile din Vaslui au început concedierile. Salariile au scăzut și se plăteau cu întârzieri tot mai mari, din pricina blocajelor financiare. Așa că Mihai a decis să nu aștepte colapsul. „Să nu fiu cel care stinge lumina!”. Trebuia să-și întrețină familia. La fel ca mulți alți prieteni și colegi de-ai lui, a luat drumul Spaniei, în 2002.

Cinci ani de muncă în Spania – 77 de euro pensie lunară

La început, Mihai a lucrat fără forme legale, în construcții, apoi a primit „tarjeta” – numărul de înregistrare la Asigurările Sociale și a găsit de lucru cu contract, ca electrician. „Nu le-am spus niciodată spaniolilor, șefi sau colegi, că am studii superioare. Că nu m-ar fi crezut. Dar ca necalificat în Spania am fost plătit mult mai bine decât am fost plătit vreodată ca inginer în România”.

Cinci ani a muncit Mihai cu forme legale în Peninsulă. S-a întors în țară din pricina unor probleme de sănătate. Cel mai greu, povestește el, a fost să nu poată veni la înmormântarea mamei sale și la nunta unuia dintre copiii săi (are trei). „Pe atunci, nu aveam încă tarjeta și riscam, dacă veneam în țară, să primesc intedicție de a mă întoarce în Spania”.

Pentru cei cinci ani de contribuții, Instituto Nacional de la Seguridad Social (Casa de Pensii din Spania) a calculat că lui Mihai i se cuvin 65 de euro lunar. Cu obligația de a trimite un certificat de viață anual, prin Casa Județeană de Pensii Vaslui. Pensia din Spania se indexează, de la lună la lună, iar acum a ajuns la 77 de euro.

Scrisori pierdute și găsite de la Fisc

În luna iulie, la poarta lui Mihai au început să sosească plicuri cu dreptunghi negru de la Agenția Județeană a Finanțelor Publice Vaslui. „Somație și titlu executoriu. Iar pe contul bancar am văzut, în aplicația de pe telefon, că am poprire pe o sumă de 700 de lei. Nu înțelegeam despre ce e vorba, iar în hârtiile de la ANAF nu scria decât că e vorba de un impozit pe venit și dobânzi pentru că nu l-am achitat la timp”.

„Ce nu înțelegeam e de ce nu m-au anunțat întâi că am o datorie. Funcționarii de la Fisc mi-au spus că la ei în documente apare că m-au înștiințat. Mi-au trimis plicurile, dar ele nu au ajuns. La prima recomandată, poștașul a trecut pe foaie că nu există destinatarul. La a doua recomandată, cineva a semnat de primire, dar aceea nu e semnătura mea”, afirmă Mihai.

Zăpodeni e un sat mare, în jur de 1.700 de locuitori, cu ulițe abrupte și în curs de asfaltare. Un poștaș are nevoie de antrenamentul unui alpinist maratonist să ducă toată corespondența la adrese.

Soluția consacrată prin uz e ca poștașul să depună scrisorile la magazinul de lângă stația de microbuz din centrul civic. Când localnicii vin să cumpere pâine sau apă, pentru că apa din rețea nu e potabilă, își iau și corespondența. Unele scrisori devin pierdute, dar nu pentru totdeauna. Reapar după un timp. Nu se știe unde s-a născut digitalizarea Fiscului, dar e clar că ea a murit, din cauze naturale, la buticul din sat.

Drumuri de la un ghișeu la altul și petiție către șef

Mai rămânea de limpezit motivul popririi.

„M-au trimis de la un birou la altul, mi-au zis că ei nu știu ce fac colegii din celelalte departamente. Am venituri din arenda pământului moștenit de la părinți. Nu, nu e asta, mi-au zis funcționarii. Impozitul ăla e reținut și trimis la Fisc de arendaș. Am venituri din dobânzile la depozitul bancar. Mi-au zis că nu e nici asta, impozitul e reținut și trimis la Fisc de bancă. Până la urmă, am aflat că impozitul pe venit e pus pentru pensia din Spania pe anul 2018. 10 la sută plus dobânzi și penalități. «Noi vedem că primiți acest venit lunar, dar nu ați completat declarația unică și a trebuit să-l impozităm», mi-au explicat ei”, relatează Mihai.

Într-adevăr, Mihai a completat o singură dată declarația unică. A atașat la ea și documentele care probează că încasează pensie din Spania. „De atunci, nu am obținut venituri din alte surse decât cele declarate. Cei de la ANAF mi-au confirmat că știau că e vorba de pensia din străinătate, dar, pentru că nu completasem declarația… Aveam un pix la mine, am cerut o foaie, am întrebat cine e șeful lor și am scris o petiție către el”.

În cererea către șeful Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași, instituție de care aparține AJFP Vaslui, Mihai a solicitat explicații pentru că n-a fost înștiințat despre datorie. A întrebat și cum au calculat angajații Fiscului cuantumul acestei datorii. A primit răspuns după o lună.

„Somația și titlul executoriu sunt emise în sistem automat, în aceeași zi, prin aplicația informatică dedicată. (…) Suma de 437 de lei aferentă deciziei de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice pe 2018 nr. 741103/18.02.2025 reprezintă impozit pe venit aferent declarației unice. Conform informațiilor existente în bazele de date ale organului fiscal central, în anul 2018 ați obținut venituri din pensii din străinătate (Spania) fără a vă îndeplini obligația legală de a depune declarația unică”.

În răspunsul la petiție, DGRFP Iași menționează că „s-a procedat la comunicarea prin publicitate”, după ce prima recomandată s-a întors „cu motiv retur: necunoscut”.

Momentul acela când pui mâna pe Codul Fiscal

La a treia vizită la sediul AJFP Vaslui, funcționarii i-au comunicat lui Mihai că doar în instanță poate obține ridicarea popririi. „Mi-au explicat, politicos, că ei nu mai pot face nimic, că au un program de calculator și dacă programul decide așa…”.

În drum spre casă, pensionarul din Zăpodeni și-a cumpărat un exemplar din Codul Fiscal de la o librărie. „M-am gândit, în primul moment, să mă duc la un avocat. Dar speța mea e simplă. M-am uitat și pe internet, am scris o contestație la executare și am depus-o la Judecătoria Vaslui. Dacă altfel nu se poate, merg în instanță”.

În situația lui Mihai, de a încasa o pensie din străinătate, se află peste o sută de mii de români, potrivit unei statistici a Casei Naționale de Pensii, citată de Știrile ProTV.

Declarația unică (formularul 212) se completează, potrivit site-ului ANAF, de către românii care au obținut venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, dobânzi bancare.

AJFP Vaslui susține că și pensiile din străinătate trebuie declarate anual, invocând art. 130, alineatul 4 din Codul Fiscal. Alineatul respectiv nu conține vreo prevedere legată de declarația unică. Arată doar că veniturile obținute din străinătate se supun impozitării.

„Când am completat declarația, funcționarii de la ghișeu mi-au spus să trec, la impozit datorat pentru banii din Spania, zero. Și zero am trecut”, își amintește Mihai.

Pe baza acestei interpretări a legislației privind obligativitatea formularului 212, Fiscul din Vaslui îl atenționează pe Mihai că de șapte ani nu a depus declarația unică. Așadar, e posibil să fi comis o contravenție, „dacă nu cumva faptele au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni”.

Ce spune Codul Fiscal: pensiile din străinătate sunt tot pensii

Codul Fiscal încadrează pensiile din străinătate la categoria de venituri obținute din străinătate. Dar, în interiorul acestei categorii, le tratează la fel ca pe pensiile din România.

„Veniturile din pensii obținute din străinătate (…) se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit prevăzute la art. 64 alin. (1) asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabilă prevăzută la art. 100 alin. (1) și, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată”, se arată în Codul Fiscal, publicat pe site-ul ANAF.

Art. 64 alineatul 1 prevede o cotă de impozitare de 10 la sută pentru pensii. Articolul 100 alineatul 1 stipulează că această cotă se aplică „prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei”. Adică pensiile din străinătate în cuantum mai mic de 3.000 de lei lunar sunt tratate la fel ca pensiile din România mai mici de 3.000 de lei: nu sunt impozitate.

Cum pensia încasată de Mihai din Spania nu depășește 400 de lei lunar, este greu de stabilit pe baza căror legi matematice au ajuns funcționarii Fiscului și „aplicațiile informatice dedicate” la concluzia că trebuie impozitată cu 10 la sută.

Convenția cu Spania din 1979, în lectura Fiscului în 2025

România are încheiate convenții cu alte state, inclusiv cu Spania, privind impozitarea veniturilor realizate de cetățenii români în țările respective.

Convenția cu Spania datează din 1979 și a fost ratificată prin Legea nr. 309/2018. La articolul 17, intitulat Pensii, convenția precizează că „pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru activitatea salariată desfăşurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat”.

Pensia lui Mihai este impozitată cu 8 la sută în Spania, după cum arată în clar documentul pe care l-a depus și la AJFP Vaslui. Într-un răspuns pentru ziar, Finanțele Publice Iași invocă un paragraf inexistent din Convenția cu Spania („art. 25, alineatul 1, litera a”) și susțin că pensia din acest stat trebuie impozitată aplicând metoda creditului fiscal, pentru evitarea dublei impuneri. Adică din cota de 10 la sută, conform legilor românești, se scade suma reținută ca impozit în Spania, cei 8 la sută.

Astfel, din cei 7,7 euro – 10 la sută din 77 de euro – pe care Fiscul vasluian susține că trebuie să îi ia lunar din pensia lui Mihai, se scad 6,7 euro, reținuți de statul spaniol. Rezultă un euro la care AJFP Vaslui se consideră îndreptățită lunar:

„Dubla impunere este evitată după cum urmează: «impozitul plătit de un rezident român asupra veniturilor impozabile din Spania, în aplicarea prezentei convenții, va fi dedus din suma impozitului român exigibil conform cu legislația fiscală română».”

26 de decizii de impunere în Vaslui pe 2018

Deși avea documentele care arătau că pensia de 77 de euro e deja impozitată cu 8 la sută în Spania, Fiscul vasluian a trecut peste amănuntul cu creditul fiscal și a aplicat direct și integral cota de 10 la sută, 437 de lei în total, pe un an, la care a adăugat dobânda și penalitățile de întârziere.

Așa s-a ajuns la datoria totală de 708 de lei. „Bine că nu mi-au blocat contul cu totul. Mi-au blocat doar o parte din ce aveam pus deoparte pentru niște tratamente medicale pe care le aveam în plan toamna asta”, comentează Mihai.

Am întrebat AJFP Vaslui câte executări silite împotriva persoanelor fizice a decis, în acest an. „Au fost emise un număr de 26 (douăzecișișase) decizii de impunere din oficiu a persoanelor fizice pe anul 2018, pentru un număr de 26 (douăzecișișase) contribuabili persoane fizice, în urma interogării aplicației informatice dedicate și a aplicării prevederilor art. 107 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală”. Dintre acești 26 de contribuabili, 20 au fost executați silit de către Fisc, precizează răspunsul pentru ziar.

Soțiile șefilor de la Fisc, angajate în subordinea soților

AJFP Vaslui este condus, din 2013, de economistul Nelu Sava, a cărui semnătură apare și pe documentele trimise inginerului pensionar din Zăpodeni. Conform datelor publicate pe site-ul ANAF, Nelu Sava deține încă din 2010 o funcție de conducere la AJFP Vaslui.

Soția lui, Tatiana Cornelia Sava, este de meserie contabil și a lucrat la societăți comerciale din Bârlad și Vaslui. A avut și cabinet de expert contabil, iar în 2018 a fost salariată a Primăriei Bârlad, între martie și iulie. Din 2019, este angajată la instituția unde lucrează și soțul ei, AJFP Vaslui, în postul de consilier superior clasa I.

Potrivit declarațiilor de avere pe 2025, soții Sava dețin un teren intravilan, o casă de locuit, trei automobile și în jur de 27.000 de euro în conturi. Cei doi au împreună doi băieți majori, Rareș Ionuț Sava și Cosmin Mihai Sava. Conform termene.ro, copiii apar ca acționari și administratori în trei firme: Consilium Business Group SRL, Abstract Global SRL și Avasco Reciclare SRL.

Avasco Reciclare SRL îl are drept asociat unic și administrator pe Cosmin Mihai Sava, iar la obiecte de activitate sunt trecute colectarea, transportul, comercializarea și reciclarea deșeurilor periculoase și nepericuloase. Deschisă în 2022, firma are o cifră de afaceri de 285.000 de lei în 2024 (în jur de 57.000 de euro).

O investiție de „100.00 de euro” în gestionarea deșeurilor

Pe profilul lui de LinkedIn, fiul directorului AJFP Vaslui afirmă că Avasco Reciclare SRL a fost deschisă cu 100.000 de euro, fonduri europene: „Am câștigat 100.000 de euro fonduri europene pentru a începe o afacere cu deșeuri în Europa de Est, scriind un proiect pe cont propriu. Ca unic fondator și cu ajutorul unei echipe de trei oameni, am generat 90.000 de euro venit, dintr-o facilitate cu aria de 400 de metri pătrați. Am colectat, sortat și balotat peste 200 de tone de deșeuri provenite de la agenți economici din retail și producție”.

Conform termene.ro, Avasco Reciclare SRL nu a beneficiat de fonduri europene în nici un fel. Nici pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, numele fiului șefului Finanțelor Publice Vaslui nu apare ca titular al vreunui proiect. L-am contactat în scris pe Cosmin Sava, întrebându-l care e sursa celor 100.000 de euro pe care susține că i-a investit în firma de reciclare, dar nu am primit încă răspuns.

Consilium Business Group SRL, înființată în 2021, îi are ca acționari pe Rareș Ionuț Sava, cu 60 la sută din acțiuni, și pe Cosmin Mihai Sava, cu 40 la sută din acțiuni. Ca obiect de activitate, sunt trecute activități de editare, de sondare a opiniei publice, de comerț cu amănuntul, de producție cinematografică și TV, de organizare de târguri și congrese. Cifra de afaceri în 2024 este de 179.432 de lei (în jur de 35.000 de euro).

Băieții directorului de la Fisc au și firmă de consultanță

A treia firmă, Abstract Global SRL, înființată în 2020, are, printre numeroasele coduri CAEN trecute în acte, și activități de consultanță pentru afaceri și management. Acționari sunt Rareș Ionuț Sava, cu 40 la sută din acțiuni, Cosmin Mihai Sava, cu 10 la sută din acțiuni, și George Cătălin Baciu, cu 50 la sută din acțiuni. Firmare apare ca inactivă în ultimii doi ani.

DGRFP Iași, structura care gestionează șase județe – Iași, Vaslui, Neamț, Galați, Botoșani și Suceava – îl are în frunte, din aprilie 2022, pe Doru Viorel Alupoaei. Din 2010, acesta deține funcție de conducere în cadrul ANAF, conform site-ului oficial al instituției.

Soția lui, Luminița Corina Alupoaei, a fost angajată și ea la Fisc, din anul 2013, lucrând în subordinea directă a soțului, în cadrul AJFP Botoșani, ca inspector principal clasa I, ca șef de birou, ca inspector superior și, în prezent, ca șef serviciu grad II.

Directorul DGRFP Iași deține, împreună cu soția, cinci apartamente, o casă și trei terenuri intravilane, două în Iași și unul în Botoșani, potrivit declarației de avere pe 2025.

Pe ce a cheltuit DGRFP Iași 50 de milioane de euro

Din 2008 până în prezent, DGRFP Iași a cheltuit 43,2 milioane de euro prin 272 de licitații publice, plus 6,1 milioane de euro, pentru peste 4.000 de achiziții directe, potrivit portalului sicap.ai. În total, în jur de 50 de milioane de euro a consumat instituția, care are în jur de 2.000 de angajați, pentru: benzină, curent electric, pază, reabilitări de sedii, imprimante, hârtie, toner.

În martie 2025, Finanțele Publice Iași au cumpărat hârtie în valoare de 123.000 de euro de la Dolex Com SRL, firma unui fost senator PDL Dorel Jurcan. Despre această companie și afacerile ei cu statul, afaceri care au înflorit în pandemie, ați putut citi în Libertatea.

Tonerul și cartușele pentru imprimante au fost luate, la prețul de 84.000 de euro, de la Vic Insero SRL, din București, o firmă cu peste 9.900 de achiziții directe obținute și peste 400 de licitații pe bani publici câștigate în ultimii 14 ani.

Pentru reabilitarea fațadei de la sediul AJFP Suceava, DGRFP Iași a plătit 3,7 milioane de euro firmei SC Safesteel SRL din Suceava. Această companie a obținut, în ultimii zece ani, 127,5 milioane de euro din 73 de licitații pe bani publici.

„Aplicații informatice dedicate” de la firma unui fost ofițer SRI

Modernizarea biroului vamal de frontieră Siret a însemnat o cheltuială de 5,54 de milioane de euro. Finanțele Publice Iași au atribuit contractul, în noiembrie 2022, companiei Antramicons SRL. Și despre această firmă și afacerile ei cu statul, în special cu autoritățile județene din Suceava, ați mai citit în Libertatea, în investigațiile semnate de Iulia Marin.

Ca asociat unic la Antramicons SRL, apare Angelica Crăciunaș, patroana unei pensiuni din satul Pojorâta, Suceava. Adevăratul patron, după cum a dezvăluit Libertatea, este un anume Mugurel Munteanu, silvicultor, care a fost cercetat de DIICOT în 2013 pentru evaziune și spălare de bani.

În 2019, Munteanu a apărut alături de președintele Klaus Iohannis și de fostul șef al Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, la inaugurarea noului sediu al ambulatoriului Spitalului Județean Suceava.

Conform termene.ro, fiul patroanei de pensiune, Mihai Bogdan Crăciunaș, apare ca acționar unic la o altă firmă abonată la contracte pe bani publici: Investcad Proiect SRL. În ultimii trei ani, respectiva societate a câștigat 9 licitații, în valoare totală de 2,6 milioane de euro.

Cât despre „aplicațiile informatice dedicate” cu care lucrează direcțiile regionale ale Finanțelor Publice, acestea au fost achiziționate de ANAF de la SC Q-East Software SRL, o firmă deținută de un fost ofițer SRI, Marius Sticlaru.

Conform termene.ro, Q-East Software SRL, în care Sticlaru figurează ca administrator și acționar majoritar, a avut și are contracte cu Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției Române, DNA, DIICOT, SRI și, nu în cele din urmă, cu ANAF și Ministerul Finanțelor.

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro