Bătăușii în uniformă de la Secția 16 cer ajutorul CCR. Apărarea: „Circumstanța agravantă a infracțiunii de lipsire de libertate nu se referă la polițiști”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cei nouă foști polițiști de la Secția 16 din Capitală - condamnați pe fond între 3 și 9 ani de pușcărie pentru tortură și lipsire de libertate - plănuiesc să scape de pedepse cu ajutorul Curții Constituționale. Ei se plâng că justiția a reținut în sarcina lor o circumstanță agravantă faptul că erau înarmați, ceea ce le încalcă drepturile fundamentale.
Cuprins:
- Bătuți pe un teren viran de la marginea Bucureștiului
- Argumentele apărării și comparația cu Dosarul 10 August
- Motivarea cu două tăișuri: Prevederile legale sunt suficient de clare
- Condamnări grele pentru polițiștii-torționari de la Secția 16
- Tribunalul: Inculpații „nu posedă resorturile necesare pentru reeducare”
- Acuzațiile Parchetului de pe lângă Tribunalul București
Bătuți pe un teren viran de la marginea Bucureștiului
Neconstituționalitatea vizează articolul care pedepsește mai aspru lipsirea de libertate, dacă fapta este comisă de „o persoană înarmată”, fără a face distincția între cetățeni și oamenii legii.
În forma simplă, infracțiunea este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 7 ani, pe când în varianta agravantă - de la 3 la 10 ani.
Apărarea argumentează că nici în Dosarul 10 August jandarmii sau polițiștii n-au fost acuzați că ar fi comis faptele în timp ce erau înarmați.
Pe 31 august 2020, după primul val al pandemiei COVID-19, cei 9 polițiști de la Secția 16 i-au oprit pe stradă pe doi bărbați - Mihai Ionuț Ghiorghe și Nicolae Teodor Gheorghe - pe motiv că nu poartă măști de protecție.
Cei doi le-au reproșat polițiștilor că nici ei nu poartă măști, moment în care oamenii în uniformă i-au încătușat și i-au dus pe un câmp la marginea Bucureștiului,
Pe respectivul teren viran Șeicaru, Nine și Lupu i-au bătut crunt pe cei doi bărbați timp de jumătate de oră, iar ceilalți polițiști au privit fără să intervină.
La sfârșit, pentru a-i umili, Viorel Șeicaru a urinat pe unul dintre ei, iar pe celălalt l-a închis într-o mașină în care pulverizase spray lacrimogen.
Argumentele apărării și comparația cu Dosarul 10 August
La termenul din data de 20 mai 2025, avocații din dosarul polițiștilor-torționari de la Secția 16 au obținut, la Curtea de Apel București, sesizarea CCR cu neconstituționalitatea dispozițiilor art. 205, alin. 3, lit. a) din Codul penal în raport cu art. 1, alin. 5 din Constituția României.
- „În acest sens, a precizat că excepţia vizează un text legal ce are legătură nemijlocită cu cauza, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii unei infracţiunii în forma agravată, respectiv ca fiind o persoană înarmată, sintagmă însă ce nu se regăseşte la Capitolul «înţelesul unor termeni sau expresii în legea penală» al Codului penal.
- În acest context, prin reţinerea încadrării juridice a faptei, astfel cum a fost stabilită de către Parchet şi menţinută de către instanţa de fond, prin încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. 5 din Constituţia României, consideră că este lipsit de previzibilitate şi predictibilitate, astfel încât inculpatul să aibă reprezentarea faptului că este vizat de aceste dispoziţii legale.
- În plus, consideră că legiuitorul nu a avut în vedere situaţia unui poliţist, a unui militar ori a unui jandarm care acţionează în misiune sau interes de serviciu.
- Aşadar, nu se poate aprecia că un poliţist se înarmează cu armamentul din dotarea instituţiei pentru a merge în misiune cu scopul săvârşirii unei infracţiuni, în opinia sa acesta fiind, în fapt, sensul sintagmei «de către o persoană înarmată».
- De asemenea, în susţinerea aceleaşi excepţii, a arătat că a depus la dosar chiar rechizitoriul denumit «10 august», în care nici un jandarm ori poliţist nu a fost trimis în judecată pentru intervenţia lor, cu încadrarea de săvârşire a faptei ca persoane înarmate în mod special pentru a săvârşi infracţiuni”, se arată în încheierea de ședință a Curții de Apel București, consultată de Libertatea.
Motivarea cu două tăișuri: Prevederile legale sunt suficient de clare
Judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că sunt îndeplinite, formal, condițiile pentru sesizarea CCR, dar a considerat că susținerile sunt neîntemeiate.
- „Sintagma menţionată nu lipseşte de previzibilitate norma de incriminare în condiţiile în care, în aplicabilitatea principiului respectării legilor şi cel al legalităţii incriminării, legiuitorul a legiferat printr-un text suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat de către orice destinatar, inclusiv prin asigurarea posibilităţii persoanelor interesate de a se conforma prescripţiei legale.
- În aceste coordonate de analiză, în opinia Curţii, destinatarii normei penale de incriminare criticate au o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă şi subiectivă, ale infracţiunii de lipsire de liberate, inclusiv pin prisma agravantei prevăzută alin. 3 lit. a) de la art. 205 din C. pen, astfel încât să poată să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia.
- Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere că, în realitate, motivele invocate în susţinerea cererii de sesizare a Curţii constituţionale sunt chestiuni care se circumscriu, mai degrabă, unor veritabile apărări de fond, ce ţin de încadrarea juridică a presupusei infracţiuni de lipsire de libertate deduse judecăţii, chestiuni care însă vor fi analizate pe parcursul judecării prezentului apel (urmând ca în procesul de deliberare să se analizeze, pe bază coroborării probelor administrate, eventuala solicitare de schimbare de încadrare juridică/după caz întrunirea elementelor constitutive ale presupusei infracţiuni de lipsire de libertate, inclusiv prin prisma reţinerii sau nu a circumstanţei agravante prev. la alin. 3 lit. a de la articolul 205 din C. pen.).
- În aceste condiţii, instanța de control judiciar urmează să admită cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la textul art. 205 alin. 3 lit. a) din C. pen., cu observația că, din punctul de vedere al acestei Curți, se impune respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată”, se arată în documentul citat.
Condamnări grele pentru polițiștii-torționari de la Secția 16
Pe data de 20 decembrie 2024, Tribunalul București a pronunțat, pe fond, următoarele condamnări pentru foștii polițiști:
- Şeicaru Viorel Constantin - 9 ani și 4 luni cu executare (lipsire de libertate, tortură)
- Lupu Viorel Răzvan - 4 ani cu executare (lipsire de libertate, tortură)
- Nine Dorin - 6 ani și 6 luni cu executare (lipsire de libertate, tortură)
- Radu Mihai Patrik Alexandru - 3 ani și 8 luni (lipsire de libertate, complicitate la tortură)
- Stancu Elisabeta Valentina - 6 ani cu executare (lipsire de libertate, complicitate la tortură, fals intelectual)
- Turcu Beatrice Alexandra - 3 ani și 8 luni închisoare cu executare (lipsire de libertate, complicitate la tortură)
- Gogoașe Irina - 2 ani și 6 luni cu suspendare (lipsire de libertate)
- Piticu Răzvan Ștefan - 3 ani cu suspendare (lipsire de libertate)
- Nicu Cătălin Bogdan - 3 ani și 6 luni cu executare (favorizarea făptuitorului, în formă continuată)
Tribunalul: Inculpații „nu posedă resorturile necesare pentru reeducare”
Judecătorul de la prima instanță notează în motivarea hotărârii de condamnare că polițiștii care s-au implicat direct în actele de tortură „nu posedă resorturile necesare pentru reeducare”, în timp ce restul au aprobat tacit comportamentul lor, apoi au încercat să-i „acopere”.
- „Potențialul distructiv al acestor infracțiuni și calitatea inculpaților de persoane care ar trebui să protejeze persoanele de astfel de acțiuni, iar nu să aibă ei înșiși astfel de conduite, justifică o reacție energică din partea autorităților publice și luarea tuturor măsurilor rezonabile pentru a combate acest fenomen”, notează Tribunalul București în hotărârea de condamnare.
Instanţa reţine că inculpații au dat dovadă de un grad ridicat de periculozitate şi nepăsare faţă de normele legale.
Judecătorul notează că toți cei nouă oameni ai legii au comis infracţiuni grave în ierarhia politicii penale a statului, infracțiuni de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii.
Acuzațiile Parchetului de pe lângă Tribunalul București
Nouă poliţişti de la Secţia 16 Poliţie din Capitală sunt acuzaţi că în toamna anului 2020 au torturat doi bărbaţi care le-au reproşat că nu poartă măşti de protecţie în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
Ambii bărbaţi au decedat în luna martie a anului 2021, nefiind însă stabilită o legătură între agresiune şi deces.
Conform procurorilor, la data de 1.09.2020, in jurul orelor 1.45, inculpaţii făceau parte dintr-un filtru de poliţie organizat în zona străzii Calea Şerban Vodă din Bucureşti, context în care au fost abordaţi de cei doi bărbaţi, care le-au adresat reproşuri cu privire la nepurtarea măştilor de protecţie în contextul epidemiologic SARS-CoV-2:
- „În aceste împrejurări, în scopul pedepsirii persoanei vătămate G.M.I. (Ghiorghe Ionuț Mihai - n.r.) pentru reproşurile adresate, şase dintre inculpaţi, având asupra lor armamentul din dotare, au lipsit-o în mod ilegal de libertate, încătuşând-o şi transportând-o împotriva voinţei sale pe un teren viran situat la periferia mun. Bucureşti, Sectorul 4.
- În locaţia respectivă, trei dintre inculpaţi au exercitat pentru aproximativ 30 de minute violenţe fizice asupra victimei, aplicându-i lovituri repetate cu corpuri contondente în zona superioară a corpului, a capului, a membrelor superioare şi inferioare, dar şi în zona degetelor mâinilor şi a tălpilor.
- În tot acest timp, trei dintre agenţii de poliţie, deşi nu au participat în mod activ la aplicarea loviturilor, au urmărit impasibili agresiunile la care a persoana vătămată era supusă de către colegii lor, neintervenind pentru oprirea acestora, deşi în virtutea atribuţiilor de serviciu aveau obligaţia de a interveni pentru protecţia persoanelor vulnerabile.
- Totodată, unul dintre inculpaţi a supus persoana vătămată unor tratamente degradante”, transmitea Parchetul Tribunalului Bucureşti.
După exercitarea actelor de violenţă, victima a fost abandonată pe respectivul teren viran.
- „În acelaşi timp, alţi doi inculpaţi au lipsit-o în mod ilegal de libertate pe persoana vătămată G.T.N. (Gheorghe Teodor Nicolae - n.r.), în intervalul 1.45 - 2.00. Astfel, după încătuşarea nelegală a acesteia, au încuiat-o în autospeciala ce le fusese repartizată, peste două jante auto depozitate pe bancheta din spate, nu înainte de a pulveriza spray lacrimogen în habitaclul autoturismului.
- Ulterior, au transportat-o fără vreo justificare legală în zona Zeţari din Bucureşti, Sectorul 5, unde au descătuşat-o şi abandonat-o pe o stradă întunecată”, precizează procurorii.
Pentru a crea aparenţa unui comportament violent al victimelor şi a justifica astfel conduita agenţilor de poliţie, unul dintre inculpaţi a aplicat sancţiuni contravenţionale fiecărei persoane vătămate, atestând în mod nereal cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de contravenţie că acestea au fost depistate în timp ce tulburau ordinea şi liniştea publică.
jonradu 10.06.2025, 10:14
Ca si la marsul din August ,politia a incàlcat toate drepturile cetàtenesti in materie de libertatea de exprimere,si dreptul la opinie. Dar judecàtorii numiti politic normal au aplicat legea dupà bunul plac neluind in considerare agravantul in care politia a fàcut uz de putere uzand armamentul din dotare impotriva civililor. Bine àstia ca si d...i ,au uzat armamemtul fiziologic urinand pe ei direct,nu stiu cei mai injositor; Pulane pe spinare,sau reducerea la stadiu de termite fàcute de acesti (militieni)
nakamoto 10.06.2025, 10:33
Astiau au fata si comportament de interlopi plus ca au urinat pe un om.Daca nu sunt condamnati e nasol
motrescu_m061 10.06.2025, 11:28
astea-s pedepse ?...nu,fata de faptele comise astea sunt mangaieri,ar fi trebuit pedepsiti cu cel putin 25 de ani la puscarie fiecare,si cei care au comis faptele si,mai ales,cei care au privit cu nepasare.Pedepse aspre pentru cei care comit astfel de acte,fara discriminare,macar 25 de ani ,efectiv.Ca cei care s-ar gandi macar,s-o comita,sa n-o faca.
guest67 10.06.2025, 11:36
Întrebarea e cum au ajuns acești infractori, cu fețe de infractori, în poliție? Dacă le amesteci pozele cu cele ale unora din diverse clanuri, nu poți sa îi deosebești.
Monseur 10.06.2025, 11:36
Militia a ramas cu apucaturile ceausiste si nu intelege ca angajatii trebuie sa fie un model de comportment pentru cetateni, nu sa fie primii care incalca legea. Ii vezi peste tot sfidand cetatenii prin comportamentul lor, telefoane in mana la volan, oprire/stationare pe unde au chef, chiar si pe trecerea de pietoni, dar au pretentia ca altii sa nu faca ce fac ei. Pentru faptele din articol eu unul nu vad de ce s-au dat si pedepse cu suspendare, circumstantele in cazul lor sunt agravante, ei trebuie sa fie modelul de urmat, deci ce invata lumea atat de la infractorii din militie, cat si de la "justitia" romana? Faceti ce vreti, ca nu se intampla nimic.