Turismul mondial a depășit pragul istoric de 1,5 miliarde de vizitatori care au petrecut cel puțin o noapte în străinătate, conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite. Totuși, această explozie a numărului de călători a declanșat un val de nemulțumire fără precedent în marile destinații de vacanță ale lumii.
Cuprins:
Revolta populației locale nu îi mai vizează doar pe turiștii ocazionali care aglomerează stațiunile, ci se îndreaptă tot mai agresiv și către nomazii digitali – străinii care lucrează de la distanță și care, prin puterea lor de cumpărare, cresc artificial costul vieții, relatează publicația elvețiană Blick, membră a trustului Ringier.
Spania se pregătește să depășească borna de 100 de milioane de turiști străini într-un singur an, însă comunitățile locale consideră că modelul actual a devenit direct exploatator. În Ibiza, protestatarii au ocupat plaja Cala Saladeta, blocând accesul turiștilor și împărțind pepeni localnicilor în semn de protest.
Situația este la fel de tensionată în Mallorca, unde mii de oameni au protestat sub sloganul „Mallorca la limită”, formând un lanț uman de un kilometru pe scaune pliante pentru a simboliza coada la închirierea unei locuințe.
De asemenea, în Barcelona, manifestațiile împotriva extinderii aeroportului au dus la altercații directe între protestatari și vizitatorii străini.
În Lisabona, explozia pieței imobiliare a dus la o situație absurdă: prețul mediu pentru închirierea unei singure camere într-un apartament comun a depășit 500 de euro, valoare foarte apropiată de nivelul salariului minim național.
Transformarea blocurilor de locuințe în spații de cazare de tip Airbnb a determinat primăria să anuleze definitiv aproximativ 40% dintre licențele de închiriere pe termen scurt.
Proprietarii s-au reorientat rapid către contracte de închiriere pe termen mediu, vizându-i direct pe nomazii digitali. Deși aceștia aduc venituri pe termen lung, prezența lor menține chiriile la un nivel inaccesibil pentru cetățenii portughezi.
Gospodăriile din Grecia sunt printre cele mai afectate din Europa, cheltuind peste 40% din venitul net doar pentru a acoperi costurile legate de locuință. Peste 25.000 de oameni au ieșit în stradă la Salonic pentru a denunța scăderea puterii de cumpărare în raport cu profiturile uriașe din turism.
În Atena, populația locală a fost treptat izolată din centrul istoric din cauza achizițiilor masive de proprietăți prin programul „viza de aur” destinat investitorilor din afara Uniunii Europene.
Presiunea pe infrastructură a atins cote critice și pe insule. În Santorini, un spațiu de doar 15.000 de locuitori permanent asaltat de 3,4 milioane de turiști anual, șoferii de autobuz au intrat în grevă.
Pentru a opri haosul, autoritățile au plafonat numărul pasagerilor de pe navele de croazieră care pot debarca zilnic și au interzis temporar construcția de noi unități hoteliere.
Franța continuă să fie cea mai vizitată țară din lume, însă rețelele sociale au transformat orașe precum Marsilia în destinații supraaglomerate. Cu peste 13.000 de locuințe scoase din circuitul civil pentru platformele de închiriere, localnicii reclamă lipsa locurilor de parcare și scumpirea alimentelor.
În orașe precum Paris, Nisa sau Split (Croația), cetățenii frustrați au ajuns să saboteze fizic cutiile de securitate folosite de proprietarii spațiilor de cazare.
În Italia, tinerii protestează în marile centre universitare și culturale precum Milano, Roma, Bologna sau Florența. Guvernul italian a intervenit prin măsuri fiscale, clasificând drept întreprinzător orice persoană care oferă spre închiriere mai mult de trei proprietăți.
Fenomenul a depășit însă granițele continentului european. În Japonia, deprecierea yenului a adus un număr record de vizitatori. În Fujiyoshida, un festival dedicat florilor de cireș a fost manipulat și ulterior anulat din cauza gunoaielor și a haosului din trafic, iar autoritățile au ridicat un perete de protecție pentru a bloca turiștii care opreau traficul pentru fotografii cu Muntele Fuji.
În același timp, în Mexic, în Ciudad de México și în zonele de coastă, investitorii străini cumpără imobile întregi pentru a le adapta cerințelor nomazilor digitali, provocând evacuarea populației locale incapabile să achite noile tarife.