În județul Brașov se află „Bătrânul Carpaților”, cel mai vechi copac din țară. Gorunul secular are peste 900 de ani

Povestea „Bătrânului Carpaților”

Arborele, denumit „Bătrânul Carpaților”, impresionează nu doar prin longevitate, ci și prin dimensiunile sale impresionante: trunchiul are o circumferință de 9,3 metri, iar înălțimea sa ajunge la aproximativ 21,3 metri. 

Potrivit Asociației Carpaterra și informațiilor prezentate în Geoparcul Carpatic Perșani, gorunul este unul dintre cei mai mari arbori de acest tip din sud-estul Europei.

Pe panoul amplasat lângă arbore este prezentată istoria acestui exemplar unic.

„Aflat pe raza Geoparcului Carpatic Perşani, în urma concursului «Cel mai bătrân arbore din România» al Fundației Mihai Eminescu în anul 2009 a ieşit câștigător, fiind declarat gorunul cu cele mai mari dimensiuni cunoscute până în prezent din România și unul dintre cei mai mari din sud-vestul Europei. Probabil gorunul a apărut pe păşune cam prin anul 1100, odată cu Transilvania (1075, în latina medievală de cancelarie însemnând «teritoriul de dincolo de păduri») și, pentru că arborele trebuia să poarte un nume, i-am spus «Bătrânul Carpaților» sau «Stejarul din Mercheașa»”, se precizează pe panou, conform Antena 3.

Numele de „Bătrânul Carpaților” reflectă atât vârsta impresionantă a arborelui, cât și rolul său de simbol al peisajului transilvănean.

Arborele de la Mercheașa este un Quercus robur.

Potrivit specialiștilor în silvicultură, stejarul este apreciat pentru lemnul său extrem de valoros În Franța crește un stejar vechi, care are peste două mii de ani, potrivit Direcției Silvice Bacău.

Un monument al naturii protejat

Importanța arborelui a fost recunoscută oficial în anul 2012, când stejarul de la Mercheașa a fost declarat monument al naturii, potrivit Asociației Carpaterra.

Acesta face parte din Mata de la Mercheașa, o pășune cu arbori seculari considerată una dintre cele mai valoroase zone de acest tip din Transilvania.

Protejarea gorunului urmărește conservarea unui exemplar rar, care reprezintă o mărturie vie a biodiversității și a istoriei naturale din România.

Arborele:

• are cinci cioturi provenite de la ramuri rupte în decursul vieții;
• prezintă patru zone cu scoarță arsă superficial, cel mai probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care pășteau animalele în zonă;
• nu prezintă urme ale atacurilor insectelor dăunătoare, ceea ce este remarcabil pentru un arbore atât de bătrân. 

Specialiștii estimează că arborele are aproximativ 900 de ani, însă vârsta exactă nu poate fi stabilită fără metode invazive.

Cum poți ajunge la „Bătrânul Carpaților”

Copacul se află pe pășunea cu stejari seculari de deasupra satului Mercheașa, comuna Homorod, județul Brașov.

De la marginea satului, vizitatorii trebuie să parcurgă pe jos aproximativ 1,5 – 2 kilometri, pe un traseu ușor, potrivit inclusiv pentru familiile cu copii.

Coordonatele GPS ale arborelui sunt: 46°0359.047′ N, 25°2149.191′ E.

Vizita poate fi combinată cu explorarea satelor tradiționale din zona Rupea – Homorod, cunoscute pentru bisericile fortificate săsești și peisajele specifice sud-estului Transilvaniei.

Zona face parte din Geoparcul Carpatic Perșani, recunoscut pentru patrimoniul său geologic, natural și cultural.

În Grecia, în satul Ano Vouves, din regiunea Chania, pe insula Creta, crește cel mai bătrân măslin din lume, despre care se crede că are 4.000 de ani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE