„Big Brother” în școli, analizat de un expert în protecția datelor: „Încalcă legea!”

„Big Brother” în școli, cele mai importante prevederi ale proiectului 

Potrivit noii reglementări, imaginile înregistrate video și audio vor fi utilizate doar pentru cercetarea cazurilor de violență și pentru protecția bunurilor din incinta școlii. Mai mult, camerele video vor funcționa cu circuit închis. Asta înseamnă că imaginile nu vor putea fi accesate din afara unității de învățământ. Cât despre amplasarea efectivă a sistemelor, acestea vor fi montate în sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivități, pe holurile căminelor și ale internatelor dar și în sălile de sport.

Accesul la imagini se va face în urma unei cereri scrise din partea părinților sau a angajaților școlii, iar solicitarea trebuie motivată și aprobată de conducere. Nu în ultimul rând, școala va trebui să desemneze o persoană din conducerea instituției care să aibă acces la aceste imagini.

Însă decizia instalării sistemului de supraveghere se ia doar dacă există un acord al majorității simple a părinților și al salariaților unității de învățământ respective. Există și excepții: atunci când analiza de risc fizic o impune, sistemul poate fi implementat fără acordul celor vizați.

Recomandări

Vladimir Kara-Murza, disident rus: „După ce regimul Putin va cădea, Rusia va avea nevoie de experiența României privind trecerea de la dictatură la democrație” INTERVIU

Decizia este valabilă un an calendaristic și poate fi prelungită. 

Specialist: „Acordul celor vizați nu este unul liber exprimat”

Daniela Cireașă, expertă în protecția datelor cu caracter personal, a explicat faptul că, spre deosebire de părinți, salariații, mulți dintre ei, s-ar putea simți obligați să-și dea acordul pentru a se întruni această majoritate. Iar motivul este cât se poate de simplu. „Între școală și cei care lucrează în cadrul acestei instituții există o relație de subordonare, nu de egalitate. Vorbim despre două părți: angajat și angajator”, a explicat specialista.

Prin urmare, ar putea exista profesori care, pentru a nu supăra conducerea, vor spune că sunt de acord cu implementarea sistemului deși, în realitate, lucrurile ar putea sta tocmai pe dos. „Încă de când au început primele discuții pe marginea acestei prevederi au existat profesori care au spus că nu vor să fie filmați”. Însă, acum, de voie, de nevoie, ar putea să-și dea acordul pe hârtie, deși în realitate nu doresc. „Este problematic în relația cu angajații acest acord pentru că el nu este liber exprimat”, consideră specialista. 

Daniela Cireașă a precizat că acești salariați, dar și părinții copiilor au dreptul de a se răzgândi. „Potrivit articolului 7 din legea GDPR, aceștia își pot retrage acordul oricând. Mai mult, tot atunci ei au dreptul să ceară ca imaginile înregistrate până în acel moment să fie șterse din sistem. În această situație, dacă nu se va mai întruni majoritatea, mecanismul nu ar mai putea funcționa. Practic, sistemul de supraveghere ar trebui desființat”.

Recomandări

Efectul secundar Praid: 39.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în Mureș

Dar, oare, chiar se va întâmpla așa? Căci va fi foarte dificil ca, odată instalat, echipamentul să fie scos din funcțiune. Prin urmare, conducerea școlilor s-ar putea să uite să-l închidă pe „Big Brother”.  „Însă, dacă n-o vor face, vor încălca legea”. 

Unde se încalcă legea privind protecția datelor cu caracter personal

O altă problemă sesizată de Daniela Cireașă se referă la persoana care va fi responsabilă cu protecția datelor cu caracter personal. Potrivit noii reglementări, această responsabilitate va intra în atribuțiile directorului adjunct sau a unui membru din consiliul de administrație al școlii. „Ori, în articolele 37, 38 și 39 din GDPR se specifică foarte clar: responsabilul cu protecția datelor este o funcție independentă și trebuie să avem mare grijă la incompatibilități”.

Cu alte cuvinte, un director sau un membru din consiliul de administrație nu este eligibil. „Nu trebuie să fie cineva care stabilește scopuri și mijloace. Și este cumva și logic. Dacă s-ar produce o breșă  de securitate, persoana respectivă ar putea să nu fie foarte deschisă în a coopera cu autoritățile”, explică Daniela Cireașă.

Și încă un aspect: potrivit normelor GDPR, persoanele care depun cerere pentru a avea acces la imaginile personale nu trebuie să justifice în fața nimănui motivele acestei solicitări. Legea „Big Brother” în școli, însă, le obligă să spună de ce vor să vizioneze filmarea. „Potrivit articolului 15 din GDPR, dacă vreau să fac o cerere de acces cu privire la datele mele personale, o pot face oricând. Și nu trebuie să justific în nici un fel această solicitare. Și iată cum decizia adoptată se bate cap în cap cu ce spun normele GDPR. Este, practic, un text de lege care nu respectă dispozițiile regulamentului european”, a mai precizat experta.

Recomandări

Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi

Ce aduce bun Legea „Big Brother” în școli

Prin urmare, anumite chestiuni ar trebui regândite, reformulate și puse în acord cu legea GDPR. „Pe de altă parte, sunt și lucruri bune aici”, consideră Daniela Cireașă.

De exemplu, proiectul prevede obligativitatea informării tuturor persoanelor vizate, iar acesta este un lucru lăudabil, mai ales că în formele mai vechi ale reglementării aspectul nu era menționat. „Nota de informare, conform normelor GDPR, conține informații despre operator, datele sale de contact, date despre grupul vizat de supravegherea video, ce drepturi au persoanele respective, și nu doar afișul amplasat la vedere pe care apare o cameră de supraveghere”.

Mai mult, continuă specialista, în noua sa variantă legea stabilește că accesul la imagini se face doar din interiorul școlii. „Anul trecut, a existat un caz la un liceu din țară al cărui director păstra imaginile înregistrate în școală pe telefonul personal. Acum, este interzis așa ceva. Și încă o bilă albă pe care o are proiectul adoptat: monitoarele pe care se văd imaginile nu mai pot fi amplasate pe holuri, în secretariat, în cancelarie, așa cum am văzut că se întâmplă în multe școli. De acum înainte, se va stabili clar cine are acces la imaginile respective”. 

Cât despre părinții care nu sunt de acord cu supravegherea video, însă trebuie să se supună majorității, acestora nu le va rămâne decât un singur lucru de făcut: să depună o plângere la Autoritatea de Supraveghere. „Avem multe drepturi ca persoane vizate, iar și părinții și profesorii care nu sunt de acord pot să și le exercite fie în primul rând în relația cu școala. Apoi, dacă nu sunt mulțumiți de răspunsul pe care îl primesc de la școală, se pot adresa Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal formulând plângeri”. 

În ce condiții pot fi instalate camerele fără acordul părinților

Însă mai este de punctat o chestiune aici: implementarea acestui proiect în școli nu este „la liber”, în sensul în care fiecare unitate de învățământ este obligată să instaleze aceste camere. „Trebuie făcută, mai întâi, o analiză de risc fizic, conform legislației privind securitatea fizică a bunurilor și a persoanelor. Apoi, conform textului de lege actual, trebuie realizată și o evaluare de impact”.

În urma acestei analize, se va decide dacă este cazul să se instaleze un sistem de supraveghere și dacă aceste camere vor funcționa non stop sau doar în afara programului școlii. „Trebuie să existe niște motive justificate pentru a instala sistemul. Însă, atenție! În școlile unde există un grad ridicat de violență, camerele de supraveghere pot fi instalate fără ca directorul să mai ceară vreun acord. Dacă analiza de risc fizic impune această măsură, părinții și profesorii vor fi doar informați și atât”, a mai precizat experta.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro