Bilanțul anului politic 2016: Două ture de alegeri, guvernare tehnocrată; PSD, câștigătorul absolut pe scena politică!

Finalul de an găsește România cu Parlament ales, dar fără Guvern nou. Președintele Klaus Iohannis a anunțat numele premierului desemnat, Sorin Grindeanu, propunerea PSD și ALDE pentru această funcție, dar învestirea noului Executiv în Parlament va avea loc la începutul lui 2017.

Românii au ieșit de două ori la vot: pentru alegerea primarilor și a Parlamentului; PSD, câștigătorul absolut al alegerilor

Anul 2016 a a fost un an electoral. Au fost două tipuri de alegeri: locale, în vară și parlamentare, pe 11 decembrie. Românii și-au ales primarii, consilierii locali și județeni, iar președinții de Consilii Județene au fost aleși prin votul consilierilor, și nu prin votul popular. Câștigătorul alegerilor locale a fost PSD-ul, care și-a adjudecat cea mai mare parte a marilor orașe din țară dar și Bucureștiul, unde administrația locală este condusă de Gabriela Firea, și toate sectoarele au primari PSD.

O victorie a înregistrat PSD și la alegerile parlamentare. Formațiunea a câștigat 45%, în timp ce principalul contracandidat, PNL-ul, a luat doar 20%. În urma alegerilor, s-a creat coaliția de guvernare PSD-ALDE, și s-a semnat un protocol de colaborare parlamentară a celor două partide cu UDMR. Astfel, noua majoritate este confortabilă în noul Legislativ. PSD a propus și premierul, în urma consultărilor cu șeful statului. Prima propunere, Sevil Shhaideh, fost ministru al Dezvoltării, a fost respinsă de șeful statului. PSD a revenit cu o a doua propunere de premier: Sorin Grindeanu, președintele al CJ Timiș și fost ministru al Comunicațiilor în Guvernul Ponta. Președintelea semnat decretul de desemnare, astfel că Grindeanu urmează să își anunțe echipa de miniștri și să ceară votul de încredere Parlamentului. Nu are emoții, PSD-ul deține în Legislativ, alături de ALDE, UDMR și minorități, majoritate absolută.

Recomandări

Călin Georgescu, retorică pe placul lui Vladimir Putin: „România nu are obligații față de NATO”

Schimbări în partide: PNL și-a pierdut liderii, Liviu Dragnea, cel mai puternic lider al PSD

Alina Gorghiu

PNL a pierdut în 2016 ambii copreședinți ai partidului. Vasile Blaga a renunțat la conducerea PNL după ce a intrat în vizorul DNA, iar Alina Gorghiu, devenit lider unic peste partid, a demisionat în urma rezultatului alegerilor parlamentare. PNL este condus interimar de Raluca Turcan, iar la începutul anului 2017 este așteptat un COngres pentru alegerea unei noi conduceri, legitime.

PSD, în schimb, prin câștigarea alegerilor, devine cel mai puternic partid parlamentar, având 45% în Legislativ, și, alături de ALDE, UDMR și minorități, o majoritate mai mult decât confortabilă, în cele două Camere. Este cel mai bun scor electoral înregistrat de PSD, singur, la alegeri, după ce, în formula USL, cu liberalii, în 2012, câștigase 60%. Liderul Liviu Dragnea a devenit, în 2016, cel mai puternic președinte al PSD, de la Adrian Năstase, chiar dacă nu va putea fi premier, din cauza condamnării cu suspendare, în justiție. Dragnea a anunțat, însă, că întreaga activitate a noului Executiv va fi monitorizată din sediul central din Kiselleff, iar partidul va decide principalele direcții de acțiune ale Guvernului.

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

Două partide mici, PMP și USR, au devenit în 2016 partide parlamentare; UNPR-ul lui Gabriel Oprea a dispărut

Traian Băsescu

Două partide mici intră în noul Parlament. În urma alegerilor parlamentare, două partide nou formate pe scena politică au reușit să depășească pragul electoral și să devină partide parlamentare. Este vorba de Uniunea Salvați România (USR), condusă de Nicușor Dan, care la locale a candidat doar în Capitală, și se numea Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) și partidul lui Traian Băsescu, Mișcarea Populară. Astfel, după finalziarea celor două mandate de președinte al României, Traian Băsescu revine pe scena politică, ca senator, și promite că va face o Opoziție dură actualei majorități parlamentare condusă de PSD.

Un partid care a dispărut de pe scena politică în 2016 a fost Uniunea Pentru Progresul României (UNPR). După demisia Guvernului Ponta, UNPR s-a rupt, în timp de PSD, pierzând parlamentari, constant, în favoarea PSD sau ALDE, până la desființarea grupurilor parlamentare. Spre finalul anului, UNPR-ul, fără Gabriel Oprea și Neculai Onțanu, principalii lideri, care s-au retras în urma problemelor penale, a fuzionat cu PMP-ul lui Traian Băsescu. Liderul Valeriu Steriu a devenit prim-vicepreședinte în PMP.

Recomandări

Marcel Ciolacu: „O voi sprijini pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

Și Elena Udrea s-a retras în 2016 din politică. Trimisă în judecată şi urmărită penal în mai multe dosare de corupţie, a candidat ca independent la alegerile din 11 decembrie, dar nu a reușit să intre în Parlament.

Legislația electorală, modificată: Diaspora a putut vota prin corespondență dar a fost un eșec

Alegerile din acest an s-au organizat în baza unei noi legislații electorale. La alegerile parlamentare s-au votat liste de candidați, fiind eliminat votul uninominal. În plus, cetățenii din diaspora au putut să voteze, pentru prima dată, prin corespondență. S-a înregistrat un eșec. Doar câteva mii de români au trimis plicurile pentru votul prin corepondență, iar din aceștia, alte câteva sute au introdus greșit documentele în plic iar votul a fost anulat. Parlamentarii au adoptat și legea privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, prin care Campania s-a fpcut cu bani de la stat, dar cu reguli foarte stricte privind cheltuielile de propaganda. Astfel, au dispărut corturile, pixurile și șepcile cu sigla partidului, iar mare parte a campaniei s-a desfășurat la TV și în online. Candidații au putut să cheltuiască doar o anumită sumă, în campanie, pe care o pot recupera doar dacă depun la Autoritatea Electorală Permanentă documente justificative privind cheltuielile de campanie. La alegerile locale, unele partide au avut probleme în a recupera de la buget sumele cheltuite.

Anul 2016, anul guvernării tehnocrate, cu Dacian Cioloș premier

Dacian Cioloș

Anul 2016 a mai venit cu o premieră: primul guvern tehnocrat din istoria post-decembristă. Premierul Dacian Cioloș a condus Executivul format în mare parte din specialiști în diverse domenii, veniți de la Bruxelles sau din țară, dar care nu aveau, niciunul, carnet de partid. În campania de parlamentare, a acceptat să fie susținut de PNL și USR ca premier, în cazul câștigării alegerilor de către cele două partide. În timpul mandatului lui Cioloș, Executivul a luat unele măsuri de transparentizare a activității și s-a încercat debirocratizarea administrației publice.

S-a înfiinţat Comisia de Tăiat Hârtii, pentru simplificarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea mai multor acte şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor de taxe şi impozite pe internet cu cardul bancar. În plus, s-a implementat programul GovITHub, pentru a se realiza o legătură informatică intre instituţiile statului.

Guvernul s-a lovit și de două eșecuri mari: Nu a reușit să facă o lege a salarizării unitare în sistemul bugetar, iar achiziţia operei de artă a lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, nu s-a utut realiza, prin donațiile românilor, pentru că s-a strâns doar un milion de euro din cele 6 milioane necesare pentru cumpărare. Cioloș a schimbat și mai mulți miniștri, în urma unor nemulțumiri publice. Astfel, din cei 21 de miniştri, zece au fost demişi sau au plecat de bună voie din Guvernul Cioloş.

Sfârșitul lui 2016 găsește Guvernul Cioloș interimar, cu atribuții restrânse, până la instalarea noului guvern, rezultat în urma alegerilor parlamentare. Toate marile partide au considerat experimentul guvernării tehnicrate un ”eșec”, pentru că, spuneau politicienii,  premierul și miniștrii trebuie să aibă o susținere politică în Parlament pentru a putea implementa proiectele.

Urmărește-ne pe Google News