Boboșarca, Duminica Mironosițelor, în satul bulgarilor din Băleni Sârbi: „Doamne Dumnezeule! Ne bucurăm de El în salata, în varza și Învierea pe care ni le dă!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Băleni Sârbi. Nu-i fake news. Aici poți vedea că legumele se fac în România și ajung în supermarketuri. Băleni Sârbi. E adevărat! Așa vezi credința. Cum oamenii tremură pentru fiecare sămânță să se facă legumă. Și așa vezi că nu-i destul să ai apă și tehnologie. Ai nevoie de El. Comunitatea bulgărească de aici serbează de aceea Boboșarca, Duminica Mironosițelor. La Biserica Sfântul Nicolae. Ritual de alungarea Răului.
Cuprins:
Băleni Sârbi raiul bunicilor: munca ca yoga
A fost și rugăciune și a fost și horă bulgărească și românească. Dar nimic nu ar fi fără bunicii satului. Care s-au adunat să-și vadă copiii și nepoții. Preotul Marian Dragomir îmi spune: „La noi bunicii mănâncă cu noi și muncesc cu noi. E un cult al muncii, nu poți să stai locului. Te simți parazit. Nu-ți zice ginerele sau nepoata să lucrezi la seră, nu, mergi tu cu bunăvoie. Nu concep bunicii noștri viața altfel.” Și vorbesc cu câteva bulgăroaice ale locului: „Mor dacă nu muncesc. Cum să stau locului?” „Păi, vedem la televizor despre yoga, păi, vă spun că yoga asta a noastră să te apleci și să ai grijă de o salată, de o ridiche, de-o ceapă e mai sănătoasă ca toate.” Le văd mâinile pline de bătături.
Cum se tremură pentru o ridiche? Unde-i Dumnezeu
Întreb mirat de ce le e frică? De moarte, dau eu răspuns repede. Bunicile îmi spun: moartea este. „Eu tremur și acum pentru recoltă. Îmi spun nepoții: bunica, e sigur la seră, ce se întâmplă? Eu am rămas pe toana mea. Începem lucru la salată, la ridiche înainte de Crăciun. Și tremur: iese, nu iese? Ce mă așteaptă? Ce iarnă o veni? Ne luptăm cu dăunătorii, cu buruienile, pentru lumina lor, chiar și pentru distanța între ele că sunt urâcioase. Ne întrebăm unde-i Dumnezeu și-l găsim mereu cu noi!” Bunica cultivă ridichii de 36 de ani.
Bulgărașii intră în Boboșarca
„Noi, bulgarii, alungăm bolile copiilor și recoltelor noastre. Ne uităm la pașii copiilor noștri și suntem mândri pentru că nu-i greșesc.” „Și eu am dansat la Boboșarca și știu ce greu e să-nveți, dar am învățat de la mama mea și am intrat în horă.” „Bulgărașii care ne dansează horele. Dacă greșesc? O să vină an rău?”
Pe mine Doamna Nuți Pavel m-a invitat la Boboșarca
Așa că Doamna Nuți Pavel mi-a spus ce este Boboșarca. „Noi suntem bulgari ascunși de pe vremea când otomanii vroiau să ne convertească la Islam. Românii și boierul de aici ne-au zis sârbi ca să ne ascundă de otomani. Aici am rămas. Aici am făcut bine ce am făcut. Când eram mică, Boboșarca se făcea în intersecție, în fața casei mele. Ne era frică de rău și atunci. Și nu degeaba ne-a fost frică de comuniști. Că după Revoluție ni s-au ars actele de la Cooperativă și bunicii noștri de aceea nu au acte, nu au pensie. Aici avem unii grijă de ceilalți. Ei de noi, noi de ei. Acum Boboșarca e aici la biserică.” Și aici Doamna Nuți Pavel îl roagă pe preotul Paul Dragomir să spună mai departe. „Boboșarca înseamnă «vărsat de vânt» și era ritual de alungare a bolii. Noi serbăm aici la biserică Boboșarca împreună cu Duminica Mironosițelor. De ce? Pentru că e tot o alungare a răului, a necredinței.”
Credința de a alunga Răul
Ritualul începe cu o noapte înainte. Sâmbăta. O slujbă la biserică. Apoi, un priveghi până la cântatul cocoșilor în cimitirul din fața bisericii. Lucrurile astea se întâmplă. Nu se trișează. „Se aprinde focul cu lemne. Auzi cum cântăm noi din Băleni Sârbi. Toată noaptea. Auzi cum crește ceapa în sere. Cum cântă cocoșii. Se răspândesc cei ce stau la priveghi. Cu lumânările aprinse se răspândesc în cimitir și spun Hristos aNviat! Și se răspunde Adevărat aNviat. Precum altădată mironosișele ce s-au răspândit în cetate și au dat vestea. Ele au fost curajoasele. Așa e și acum.” După cântatul cocoșilor. Se prepară găinile pentru praznic. Se fac grătarele pentru praznic.” Și Doamna Nuți Pavel ne spune iar. Am avut 30 de găini pentru un praznic de 400 de oameni.
În Băleni Sârbi așa tare se crede în Boboșarca asta că la masă e pus oricine trece pe stradă. Se bucură de Străini. „Doar să nu-mi ia pământul că fac moarte de om atunci!” Se pun dușmanii între ei, față-n față, ca să se împace. „Când unul ridică oul roșu și spune Hristos a-Nviat, ce să mai spună vecinul de masă? „Adevărat a-Nviat spune! Și e-mpăcare!”
