El Niño ar putea lovi Europa încă din luna mai: prognoza anunță valuri de căldură și fenomene meteo extreme
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fenomenul climatic El Niño ar putea reveni încă din luna mai, potrivit unui nou raport, iar efectele sale ar putea aduce temperaturi peste medie în aproape toate regiunile lumii, inclusiv în Europa.
Cuprins:
- El Niño ar putea reveni începând din luna mai
- Ce este El Niño și cum influențează clima globală
- Impact global: de la secetă la inundații și incendii
- Ce înseamnă El Niño pentru Europa și Balcani
- O vară dominată de fenomene meteo extreme și recorduri de temperatură
- În Europa, martie a fost al doilea cel mai cald din istorie
El Niño ar putea reveni începând din luna mai
El Niño ar putea reapărea încă din luna mai, potrivit celui mai recent raport sezonier publicat în urmă cu câteva zile de Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO).
Specialiștii estimează că dezvoltarea acestui fenomen este probabilă în perioada mai–iulie, iar modelele climatice indică deja că acest El Niño ar putea fi unul puternic.
POWERFUL EL NINO THIS YEAR, HANSEN
— Peter D Carter (@PCarterClimate) April 16, 2026
A different upper heat content measure prediction method is used .
Looking like a super El Nino. (J. Hansen, Super-Duper El Nini, 15 April 2026.
Global heating is making El Niños and La Niñas more ‘frequent and extreme’ (Wenju Cai, June 2023)… pic.twitter.com/ckxxx0a86X
„După un început de an cu condiții neutre, modelele climatice arată acum o mare concordanță și un nivel ridicat de încredere în apariția El Niño, cu o intensificare ulterioară în lunile următoare”, a declarat Vilfran Moufouma Okia, director pentru prognoze climatice în cadrul organizației, citat de nova.rs.
Ce este El Niño și cum influențează clima globală
El Niño apare la intervale de doi până la șapte ani, ca parte a ciclului climatic natural din Oceanul Pacific, cunoscut sub numele de ENSO.
Acest ciclu include alternanța dintre faza caldă, El Niño, și faza rece, La Niña, precum și perioade neutre.
În timpul fenomenului, temperatura suprafeței oceanului crește în Pacificul central și estic, ceea ce duce la slăbirea sau chiar inversarea vânturilor alizee și la perturbarea majoră a tiparelor globale de temperatură și precipitații.
Impact global: de la secetă la inundații și incendii
Efectele acestui fenomen sunt resimțite la scară globală. Studiile științifice leagă El Niño de episoade de foamete în Europa, conflicte în regiunile tropicale, dar și de secete, inundații și incendii de vegetație în diferite părți ale lumii. Ultimul episod de El Niño a avut loc între mai 2023 și martie 2024 și a contribuit la transformarea anului 2024 în cel mai cald an înregistrat vreodată.
Potrivit estimărilor actuale, lunile mai, iunie și iulie ar putea aduce o încălzire accentuată, cu temperaturi foarte ridicate în sudul Americii de Nord, America Centrală, Caraibe, Europa și nordul Africii.
Ce înseamnă El Niño pentru Europa și Balcani
În regiunea Balcanilor, un astfel de scenariu este asociat, de regulă, cu valuri de căldură mai lungi și mai intense. Perioada cea mai dificilă este, de obicei, mijlocul verii, când temperaturile ridicate persistă zile la rând fără răciri semnificative.
Nopțile rămân calde, ceea ce crește disconfortul și presiunea asupra organismului.
În plus, astfel de sezoane sunt frecvent marcate de deficit de precipitații. Totuși, ploile nu lipsesc complet, ci apar brusc, sub formă de averse torențiale și furtuni, fără continuitate. Această alternanță între perioade lungi de secetă și episoade scurte, dar intense de instabilitate atmosferică este caracteristică anilor influențați de El Niño.
O vară dominată de fenomene meteo extreme și recorduri de temperatură
Un alt factor important este lipsa influenței oceanice puternice asupra Balcanilor, comparativ cu vestul Europei, ceea ce amplifică variațiile de temperatură și efectele fenomenelor extreme.
Cu toate acestea, specialiștii subliniază că El Niño nu este singurul factor care determină evoluția vremii. Sistemele locale, influența Atlanticului și dinamica maselor de aer rămân esențiale.
Chiar și așa, semnalele actuale conturează o imagine clară: vara ar putea fi dominată de temperaturi ridicate, cu episoade de instabilitate, dar fără perioade lungi de ploi.
În Europa, martie a fost al doilea cel mai cald din istorie
Creșterea temperaturilor se resimte deja la nivel global. În Statele Unite continentale, luna martie a fost cea mai caldă din ultimii 132 de ani. La nivel global, potrivit serviciului Copernicus Climate Change Service (C3S) al ECMWF, a fost a patra cea mai caldă lună martie înregistrată, cu o temperatură medie cu 1,48°C peste nivelurile preindustriale.
În Europa, martie a fost al doilea cel mai cald din istorie.
În același timp, mare parte din continent a înregistrat condiții mai secetoase decât media, după o lună februarie mai rece și extrem de ploioasă.
„Datele Copernicus pentru martie 2026 spun o poveste care dă de gândit: 1,48°C peste nivelurile preindustriale, cea mai mică extindere a gheții marine arctice înregistrată vreodată pentru luna martie și temperaturi ale suprafeței oceanului apropiate din nou de maxime istorice”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Copernicus Climate Change Service. „Fiecare dintre aceste date este impresionantă în sine, dar împreună conturează imaginea unui sistem climatic aflat sub presiune constantă și în accelerare”.
