Articol de Christopher Miller (Kiev), Polina Ivanova (Berlin), Camilla Hodgson (Londra), Henry Foy (Bruxelles).
Săptămâna trecută, Donald Trump a oferit Ucrainei varianta „minerale în schimbul ajutorului”, ceea ce a pus accentul pe resursele naturale vaste și rare ale țării, asupra cărora Washingtonul dorește să obțină drepturi ca răsplată pentru sprijinul militar acordat în trecut.
Ucraina deține mari zăcăminte subterane de minerale esențiale în valoare de până la 11,5 mii de miliarde de dolari, inclusiv litiu, grafit, cobalt, titan și pământuri rare precum galiul, care sunt esențiale pentru o serie de industrii, de la apărare la vehicule electrice. Dar aceste zăcăminte, neobișnuite în Europa, nu au fost supuse niciunei explorări sau dezvoltări semnificative – procese care durează ani de zile chiar și în jurisdicții stabile.
De asemenea, lipsesc datele privind calitatea rezervelor, informații de care investitorii au nevoie înainte de a plasa milioane în noi mine. Interesul președintelui SUA urmează ofertei sale vocale de a cumpăra Groenlanda, de asemenea bogată în minerale esențiale. Țările occidentale se grăbesc să asigure surse alternative de pământuri rare pentru China, care domină lanțul global de aprovizionare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8f2e10362f19376da4551849d89d92dc.jpg)
Ce pământuri rare și minerale esențiale are Ucraina
Conform cifrelor guvernamentale, subsolul Ucrainei deține aproximativ 10% din rezervele mondiale de litiu, utilizat în producția de baterii. Rezervele se întind pe o suprafață de 820 km pătrați, însă niciuna nu a fost exploatată până în prezent. Dintre pământurile rare, Ucraina are rezerve dovedite substanțiale de zirconiu, utilizat în motoarele de avioane, și de scandiu, ambele nefiind încă exploatate.
Unele dintre zăcămintele sale de tantal, utilizat în semiconductori, de niobiu, care are proprietăți supraconductoare, și de beriliu, metal utilizat în sectorul aerospațial, sunt extrase la scară redusă, însă potențialul lor, potrivit oficialilor ucraineni, este vast. Oficialii ucraineni afirmă, de asemenea, că țara lor se află în primele 10 din lume în ceea ce privește rezervele de titan, utilizat pentru rachete, avioane și nave.
Cu toate acestea, doar aproximativ 10% din rezervele sale dovedite sunt exploatate. Premierul Denys Shmyhal a susținut la începutul acestei luni că Ucraina ar putea înlocui importurile europene de titan din Rusia. Însă Roman Opimakh, fost director general al Serviciului geologic ucrainean, a declarat săptămâna trecută că nu există „nicio evaluare modernă” a rezervelor de pământuri rare din Ucraina, iar estimările se bazează pe studii vechi, din era sovietică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7429215fa736f8c5ca89afadbe6435c2.jpg)
Retorica privind minereurile se rezumă la „situația politică dificilă… Datele nu sunt moderne, avem foarte puține informații despre ceea ce există”, a declarat Gracelin Baskaran, director la Centrul American pentru Studii Strategice și Internaționale.
Unde sunt localizate resursele naturale
Serviciul geologic ucrainean afirmă că guvernul pregătește aproximativ 100 de locații pentru acordarea de licențe comune și dezvoltare, dar a dezvăluit puține detalii. Resursele minerale ale Ucrainei sunt distribuite pe întreg teritoriul țării, dar de la invazia la scară largă din 2022, mai mult de 20% sunt localizate în zonele aflate sub controlul Rusiei, conform estimărilor Kievului.
Critical Metals Corp, cu sediul în Australia, a cumpărat licențele pentru două dintre cele mai importante depozite de litiu la sfârșitul anului 2021, cu doar trei luni înainte de începerea asaltului Rusiei. Unul dintre acestea, zăcământul Shevchenko din est, a căzut sub control rusesc, a declarat președintele său Tony Sage pentru Financial Times. „Acesta a dispărut. Nu-l vom recupera niciodată”, a spus el, adăugând că zăcământul Dobra din vest rămâne „bijuteria coroanei”. Sage, a cărui companie deține, de asemenea, o licență minieră în Groenlanda, a declarat că este „foarte entuziasmat” de discuțiile SUA-Rusia inițiate de Trump. „Pentru compania noastră va fi fantastic dacă va exista o rezoluție”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_99b68444c7732fc033765db1f3401bcc.jpg)
Ce vor Statele Unite ale Americii
Donald Trump a declarat săptămâna trecută că SUA solicită resurse ale Ucrainei în valoare de 500 de miliarde de dolari – de la zăcăminte minerale la petrol și gaze și chiar infrastructură precum porturile – în schimbul asistenței militare acordate în trecut pentru apărarea împotriva Rusiei. Această sumă este semnificativ mai mare decât asistența militară totală de 69,2 miliarde de dolari acordată de Washington începând din 2014, potrivit statisticilor Departamentului de Stat.
Președintele Volodimir Zelensky a respins propunerea, insistând asupra faptului că orice acord privind resursele minerale trebuie să fie legat de garanții de securitate americane postconflict, potrivit a patru persoane familiare cu negocierile. El dorește, de asemenea, ca UE și alte țări, precum Regatul Unit și Canada, să fie implicate în exploatarea viitoare a resurselor naturale. Care sunt complicațiile?
Investitorii și experții spun că există obstacole semnificative în calea dezvoltării rapide a acestor proiecte miniere: birocrația complexă a statului, reglementările guvernamentale, accesul limitat la datele geologice și provocările legate de obținerea terenurilor. Atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii energetice au forțat unele exploatări miniere să recurgă la generatoare, crescând astfel costurile de extracție și transport ale metalelor extrase.
„Deși Ucraina poate avea un potențial minier pentru diverse materii prime și un sector consacrat al oțelului și al feroaliajelor care ar putea fi resuscitat, viitorul său este foarte incert”, a declarat Jack Bedder, fondator al grupului de informații de piață Project Blue. Acest lucru „nu este de bun augur pentru investițiile în proiecte a căror finanțare, dezvoltare și punere în funcțiune pot dura zeci de ani”, a spus el.
Ferrexpo, cu sediul în Elveția, are o operațiune majoră de extracție și producție de minereu de fier în Ucraina, care a necesitat „investiții substanțiale” pentru a susține producția „după mai mulți ani de activități restrânse”, au declarat luni analiștii de la Peel Hunt. „Odată ce ostilitățile au încetat, bănuim că cel mai mare risc va deveni asigurarea angajaților calificați”, au adăugat aceștia. Volt Resources, o companie australiană listată la bursă, a întrerupt producția la exploatarea sa minieră de grafit Zavalievsky la sfârșitul anului trecut din cauza condițiilor dificile.
A calculat Zelensky greșit în prezentarea sa către Trump?
Volodimir Zelensky a lansat pentru prima dată ideea de a oferi drepturi miniere companiilor americane ca parte a unui „plan de pace” pe care i l-a prezentat lui Trump anul trecut. Dar oficiali europeni și ucraineni au declarat pentru FT că Zelensky ar fi putut face o eroare strategică prin faptul că nu a inclus o valoare globală sau detalii. „A fost scris ca o momeală pentru Trump, în mod clar”, a declarat un înalt oficial european implicat în discuțiile cu Kievul. „Dar lipsa de detalii a însemnat că Trump a putut, în esență, să își stabilească prețul”. „Demnitari din jurul lui Zelensky regretă modul în care a fost gestionată… au pierdut controlul asupra relatării”, a adăugat oficialul.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Zelensky ar fi trebuit să fie „foarte clar” cu privire la faptul că aceste resurse sunt legate „de viitoarele garanții ale asistenței pentru securitate”. Echipa lui Volodimir Zelensky se străduiește să vină cu o contrapropunere atractivă. Abordarea lui Donald Trump i-a înfuriat pe aliații săi europeni, oficialii de la Conferința de Securitate de la Munchen de la sfârșitul săptămânii trecute comparând-o cu „tactici de șantaj mafiot”, „uzură” și „colonialism”. „Una este să spui că te vom ajuta să-ți eliberezi țara și apoi să exploatezi resursele de sub pământ de acolo”, a declarat un al doilea oficial european. „Este altceva să ceri: Plătiți această factură pentru ajutorul pe care vi l-am oferit deja”.
© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.


dargmar • 18.02.2025, 17:00
Deci americanii au trimis arme de 69 miliarde - suma care oricum poate fi discutata avand in vedere ca li s-a trimis echipament invechit in mare parte si americanii au stabilit pretul fara nici un fel de negociere - iar acum Trump vrea 500 miliarde (minereuri,porturi,probabil si ceva pamanturi sa faca nu stiu ce fabrici ca sa nu mai polueze America cu ocazia asta). Pai stau si ma intreb care mai e diferenta dintre americani si rusi la ora asta? E drept americanii nu i-au bombardat pe ucraineni,dar profitand de mizeriile facute de rusi s-au adunat si ei ca vulturii la hoit.Practic daca Trump nu va fi oprit cumva,in 4 ani va reusi sa imparta lumea asta definitiv intre el si chinezi(sau sa-i dea foc cu desavarsire ca nu-i unul care sa se dea inapoi de la asa ceva,e suficient sa ne uitam la ce face prin tara lui ca sa ne dam seama ce ar fi in stare sa faca cu restul lumii)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b97905c0079984d5ca989d258bf6a06b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_66389becedbc7e1db8a5547898b0640c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)