Deși este greu de înțeles persistența conflictuală de a prezenta denaturat realitatea în acest context geopolitic complicat, industria de asigurări atrage atenția încă o dată asupra acestei noi încercări de a manipula opinia publică în interesul unor entități care nu sunt, de fapt, persoane prejudiciate, ci unități service interesate să obțină un profit cât mai mare. De altfel, acest din urmă fapt este confirmat și de marea majoritate a românilor (căci 7 din 10 români consideră că service-urile auto sunt mai degrabă preocupate de a câștiga cât mai mulți bani de la companiile de asigurări care achită despăgubirile în baza polițelor de asigurare – arată studiile IRES).
Așadar, în spiritul transparenței și al informării corecte a românilor, aducem următoarele clarificări:
- A face o comparație cu primele RCA nesustenabile practicate în trecut de companiile de asigurări aflate acum în faliment este greșit din toate punctele de vedere.
- Conform celor mai recente date ale ASF – în medie, din fiecare 100 lei încasați din primele RCA, aproape 80 lei se duc doar pentru acoperirea daunelor rezultate din accidentele rutiere și a rezervelor aferente, care reprezintă o obligație legală. Aceste rezerve de daună sunt constituite pentru plata despăgubirilor pentru dosarele de daună aflate în curs de soluționare și pentru cele ce urmează a fi avizate – și sunt calculate actuarial.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_88b5917c7a6a6f740c32b91714b9813b.jpg)
- Din banii rămași, companiile de asigurări mai trebuie să acopere taxe și contribuții (inclusiv către FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție și către alte organisme instituționale) – cerințe legale necesare desfășurării activității, cheltuieli cu distribuția polițelor, de administrare și nu numai.
- Dintre acestea, contribuțiile la FGA au crescut de la 1% în 2021, la 7% din prețul fiecărei polițe în prezent (2% contribuție permanentă pentru asigurările generale + 5% contribuție specială), și nu sunt doar 2%, așa cum eronat se afirmă în comunicatul asociației fără competențe în asigurări.
Totodată, având în vedere proiecția de timp estimată pentru recuperarea „contribuțiilor speciale”, nu se știe care va mai fi valoarea lor atunci, având în vedere inflația și pierderea de dobândă.
Foarte important însă, toate acestea constituie o povară financiară semnificativă – bani ce sunt alimentați de către asiguratori din valoarea polițelor plătite de toți asigurații pe toate tipurile de asigurări generale, nu doar RCA.
Constituirea de rezerve reprezintă o cerință legală pentru companiile de asigurări. Rezervele au un rol esențial în asigurări – ele reprezintă „banii puși deoparte” de către asiguratori pentru a putea face față obligațiilor viitoare față de asigurații nevoiți să traverseze perioade mai nefericite. Aceste rezerve reprezintă un element de garanție a lichidității necesare în astfel de cazuri dezastruoase pentru românii asigurați și sunt un element de stabilitate financiară și de protecție a intereselor clienților.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_96b4340cc2075c674890fa7c7bd9340e.jpg)
Tocmai de aceea, la o simplă lectură a Raportului ASF observăm că, la capitolul dedicat asigurărilor RCA, daunele plătite de către asiguratori sunt tratate împreună cu variația rezervelor de daună aferente acestor companii, a sumelor aprobate la plată de către FGA și a variației rezervelor de daună ale FGA.
Concret, despăgubirile plătite anul trecut de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%, până la peste 4,7 miliarde lei. Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA (în creștere cu circa 48%), precum și rezervele constituite de asiguratori conform legislației. Astfel, în final, valoarea totală pentru asigurările RCA atinge nivelul de circa 7,9 miliarde lei.
Asigurările de răspundere față de terți (inclusiv RCA) au un specific aparte. Atunci când vine vorba de calculul profitabilității pe acest segment de asigurări, este esențial a se analiza și a se lua în calcul anumite tipuri de daune, cum sunt cele cu vătămări corporale, care pot apărea cu 1-2 ani întârziere, sau chiar mai mult.
În concluzie, orice discuție despre profitabilitate trebuie să pornească de la premisa că profitul raportat într-un anumit an ar putea să nu reflecte în totalitate obligațiile viitoare deja generate. Pe scurt: o analiză fundamentată a profitabilității segmentului RCA se poate face doar după mai mulți ani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_767ef52535d51cd8ada0f178cef2d9ae.jpg)
Numărul dosarelor de daună RCA a crescut cu 30% în 2024, depășind cifra de 426.190, conform datelor oficiale publicate de ASF în luna aprilie a acestui an. Acest fapt reflectă, încă o dată, frecvența ridicată a producerii accidentelor în România. Astfel, UNSAR și industria de asigurări vor continua să se implice în mod constant în acțiuni de educație și prevenție rutieră pentru a avea șosele mai sigure – fapt care este deja binecunoscut în spațiul public.
Însă, așa cum am mai spus, dacă măcar jumătate din determinarea și energia altor organizații ar fi investită în prevenția rutieră, ar putea fi salvate multe vieți, iar și frecvența accidentelor rutiere, care influențează primele RCA, ar arăta altfel.
Un prim pas în acest sens, susținut de UNSAR, a fost deja făcut, prin legea care instituie Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere. Conform acesteia, în fiecare an, a treia săptămână din luna mai va fi dedicată Săptămânii Naționale a Siguranței Rutiere. Scopul: creșterea gradului de conștientizare și responsabilizare a tuturor participanților la trafic, de la șoferi și pietoni, la autorități și societate civilă.
Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e02a2758e74d9789cf62ac444537dd4f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_09c056bac9d9354a185aa634755cc66c.jpg)