Calendar creștin ortodox, 4 februarie. Sfântul Sfințit Mucenic Avramie și Sf. Cuv. Isidor Pelusiotul. Ce e bine să faci astăzi

Sf. Cuv. Isidor Pelusiotul  s-a născut în Alexandria, Egipt. A trăit în timpul împăratului Teodosie cel Mic (408-450) și era rudă cu arhiepiscopii Alexandriei, Teofil și Sfântul Chiril.

Sfântul Isidor a primit o educație solidă atât în domeniile profane — filosofia, retorica — cât și în cele duhovnicești. A fost catehet și apoi dascăl la vestita Școală catehetică alexandrină.

Încă de tânăr a ales viața monahală, intrând într-o mănăstire din muntele Pelusiului. A devenit faimos pentru viața sa austeră și pentru virtuțiile sale alese; mare admirator al Sfântului Ioan Gură de Aur și bun prieten cu Sfântul Chiril al Alexandriei.A scris peste două mii de epistole și cuvinte de învățătură adresate monahilor, ierarhilor vremii și chiar fețelor împărătești, cât și creștinilor de rând ce căutau mântuirea.L-a apărat pe Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci când a fost izgonit pe nedrept de pe scaunul patriarhal al Constantinopolului, și a scris mult către Teofil, arhiepiscopul Alexandriei, și către împăratul Arcadie, pe care îl sfătuia să pună capăt intrigilor urzite împotriva Sfântului Ioan Gură de Aur.

După moartea Sfântului Ioan Gură de Aur, a îndemnat prin scrisorile sale pe Sfântul Chiril Alexandrinul, care a urmat după Teofil, să scrie numele Sfântului Ioan în dipticele bisericești, ca a unui sfânt mărturisitor, care a pătimit pentru adevăr multe răutăți de la oameni.

A scris și împăratului Teodosie, învățându-l să se îngrijească de pacea bisericească, și l-a îndemnat să convoace la Efes cel de-al treilea Sinod Ecumenic (431) (sursa: vol. „Viețile Sfinților”).

Una dintre cele mai celebre ziceri ale sale o găsim în Patericul Egiptean: “Viaţa fără cuvânt e mai bună decât cuvântul fără viaţă. Căci ea şi tăcând e folositoare; cuvântul şi strigând supără. Dacă se întâlnesc cuvântul şi viaţa, desăvârşesc un simbol al întregii filosofii.”

Cuviosul Isidor: „Omul cel sfințit să nu se mândrească pentru lucrurile sale bune”

Acest sfânt învaţă că omul cel sfinţit se cade să nu se mândrească pentru lucrurile sale cele bune, ci pe cele smerite să le socotească. “De este în cineva gând smerit, faptele bune ale aceluia se fac mai luminoase, iar de nu este cu gândul smerit, apoi şi faptele bune cele luminoase se întunecă şi cele mari se micşorează. Drept aceea, de voieşte cineva să-şi arate faptele sale bune, să nu le socotească mari, căci atunci mari se vor afla!”Cuviosul Isidor a trecut la Domnul între anii 435 si 440 d.H.

Sfântul Sfințit Mucenic Avramie

Tot astăzi este pomenit și Sfântul Sfințit Mucenic Avramie. A trăit în secolul al IV-lea, fiind episcop în localitatea Arbela din Persia. Sfântul Sfințit Mucenic Avramie a suferit martiriul în timpul persecuției suferite de creștini în timpul împăratului Sapor II.
În cel de-al cincilea an al prigoanei care a avut loc în Persia impotriva creștinilor, a fost prins și sfântul Avramie de mai marele magilor. Avramie era episcop al cetății Arvil. Acesta a fost silit să renunțe la credința creștină și să aducă ofrandă zeilor prin închinarea la soare. Însă, fericitul Avramie îi spune mai marelui magilor: ticălosule și nenorocitule, cum nu te temi a îmi cere să fac ceea ce nu se cuvine? Este cu putință să las pe Creatorul soarelor și al tuturor fapturilor și să mă închin soarelui, care a fost făcut de bunul Dumnezeu?”

Aceste cuvinte îl enervară pe tiran, astfel poruncind ca Avramie să fie bătut cu toiege. Văzând tiranul cum sfântul suferă vitejește și că se ruga pentru persoanele care îl loveau, poruncește să i se taie capul cu sabia. Așa sfârsește sfântul Avramie în satul Telman, primind cununa muceniciei.

Așadar, este bine ca azi credincioşii trebuie să meargă la biserică şi să dea de pomană săracilor ca să aibă bunăstare și sănătate și să spună rugăciunea Sfântului Isidor Pelusiotul.

Rugăciunea Sfântului Isidor Pelusiotul

Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Întru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Prea Cuvioase Părinte Isidor, duhul tău.
foto: Doxologia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE