Călin Georgescu și Horațiu Potra vor fi judecați chiar și fără declarațiile anulate în dosarul loviturii de stat. Instanța: „Excluderea unor probe nu echivalează cu nulitatea rechizitoriului”

Două dosare pentru Călin Georgescu

În acest al doilea dosar deschis pe numele lui Călin Georgescu, fostul candidat suveranist la alegerile prezidențiale este acuzat și de comunicare de informații false.

Reamintim că pe data de 7 decembrie 2024, la emisiunea „Culisele statului paralel” de la Realitatea Plus, Călin Georgescu a susținut că România va intra în război cu Rusia, iar tinerii români vor lupta pe front în Ucraina.

Fostul candidat prorus este judecat deja pe fond pentru propagandă legionară, iar la Parchet mai are un dosar legat de finanțarea campaniei electorale.

Horațiu Potra și alți 20 de membri ai unei grupări paramilitare din Sibiu sunt acuzați că au încercat să semene haos la protestul suveraniștilor din data de 8 decembrie 2024, dată la care ar fi urmat turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă judecătorii de la Curtea Constituțională nu anulau alegerile cu două zile înainte.

• „În aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii ce a presupus existența în parte din autoturisme a unei varietăți și număr însemnat de obiecte periculoase precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces ori incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București”, notează procurorii.

În acest context, procurorii notează că Horațiu Potra și oamenii lui intenționau să folosească materialele pirotehnice pe care le aveau asupra lor în scopul de a crea panică generalizată și reacții disproporționate în rândurile manifestanților și ale forțelor de ordine, astfel încât protestul să degenereze în acte de violență.

Motivul excluderii celor 17 declarații din rechizitoriu

În procedura de cameră preliminară, pe data de 9 martie 2026, judecătorul a exclus din rechizitoriu 17 declarații pe care o parte dintre oamenii lui Potra le-au dat în perioada 8-12 decembrie 2024, în calitate de martori, înainte de a li se comunica și calitatea de suspecți.

• „Inculpaţii au fost audiaţi în calitate de martori, ocazie cu care au oferit explicații referitoare la deplasarea acestora, scopul întâlnirii, traseul parcurs, persoanele cu care au luat contact și alte detalii de natură a-i autoincrimina.
• Aceştia nu au fost asistaţi de un avocat la momentul audierii, care să le poată explica faptul că ar putea să se autoincrimineze prin declaraţiile date şi pentru a decide în cunoştinţă de cauză cu privire la renunţarea la dreptul la tăcere, prevăzut de lege.
• Distinct de aceste aspecte, chiar dacă li s-au adus la cunoştinţă acestora prin proces-verbal drepturile şi obligaţiile procesuale, declaraţiile nu puteau fi folosite împotriva inculpaţilor prin rechizitoriu. (…)
• Prin urmare, acuzaţia formulată are în vedere chiar presupusele acţiuni care au făcut obiectul audierii în calitate de martori a inculpaţilor din cauză.
• De altfel, şi faptul că în rechizitoriu sunt înlăturate susţinerile privind motivul deplasării în Bucureşti şi sunt demontate alibiurile oferite de către martori demonstrează că, la momentul audierii, aceştia aveau calitatea unor suspecţi de facto, caz în care beneficiază de protecţia legală privind dreptul la tăcere şi neautoincriminare.
• De asemenea, din analiza declaraţiilor martorilor, prin rechizitoriu se formulează concluzii cu privire la nesinceritatea acestora, aşa cum rezultă, spre exemplu, la fila 74 din actul de sesizare.
• Se menţionează că, în raport de contradicțiile flagrante, precum și de evidenţa contrariului rezultat din analiza coroborată a probelor administrate, faptul că martorii nu au îndeplinit activităţile menţionate în declaraţii reprezintă o dovadă că motivele declarate de către aceştia pentru a justifica venirea la București nu sunt reale.
• Astfel, împotriva inculpaţilor sunt valorificate declaraţiile date de aceştia prin expunerea caracterului presupus nereal al apărărilor formulate anterior cu privire la motivul deplasării în Bucureşti.
• Prin urmare, se impune constatarea nulităţii declaraţiilor şi excluderea acestora din materialul probator”, reține judecătorul de cameră preliminară în încheierea de ședință din data de 9 martie 2026.

Procuror: Înlăturarea unor pasaje nu schimbă situația de fapt

Pe 2 aprilie 2026, dată la care au avut loc dezbaterile finale în procedura de cameră preliminară, avocații au cerut restituirea rechizitoriului la Parchet pentru ca procurorii să înlăture fizic declarațiile a căror nulitate a fost constatată la termenul anterior, iar procurorii să precizeze dacă mențin soluția de trimitere în judecată.

La rândul lui, reprezentantul Parchetului a arătat că declarațiile respective vor fi excluse fizic din dosar odată cu soluționarea contestației împotriva Încheierii finale de cameră preliminară, nu mai devreme, însă chiar și atunci, restul probelor dovedesc situația de fapt reținută în rechizitoriu.

• „Dispoziția de excludere juridică dobândește eficiență juridică instantanee prin rămânerea definitivă a încheierii, excluderea fizică nefiind decât o operațiune materială administrativă de natură a garanta de o manieră eficientă dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție.
• De asemenea, arată că sub nicio formă nu se poate susține că înlăturarea unor pasaje ar fi putut conduce la o reținere incompletă a situației de fapt, raportat și la dimensiunea actului de sesizare de aproximativ 650 de pagini.
• Cu referire la celelalte motive, precum că se impune restituirea cauzei la parchet întrucât nu pot fi stabilite obiectul și limitele judecății, arată că nu este incidentă această ipoteză pentru că a fost analizată pe larg în cuprinsul încheierii atacate, judecătorul de cameră constatând și arătând că nu există niciun viciu din această perspectivă”, a arătat procurorul de ședință.

Judecător: Excluderea unor probe nu echivalează cu nulitatea rechizitoriului

Pe data de 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a dat „undă verde” începerii procesului pe fond în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 19 membri ai grupării lui paramilitare sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituționale.

• „Încheierea pronunţată în cauză la 9.03.2026, prin care au fost excluse mai multe probe administrate în cursul urmăririi penale, nu este executorie, astfel încât în această fază procesuală nu se operează modificări materiale asupra rechizitoriului şi nu se elimină fizic mijloace de probă de la dosar.
• Împotriva încheierii (…) nu este prevăzută o cale de atac separată, această încheiere urmând a fi atacată odată cu încheierea prin care se finalizează procedura de cameră preliminară în primă instanţă.
• Înlăturarea de la dosar a mijloacelor de probă excluse anterior soluţionării contestaţiei declarate împotriva încheierii de cameră preliminară nu poate fi primită, întrucât instanţa de control judiciar urmează să facă o analiză proprie a legalităţii administrării acestor probe şi să evalueze  modalitatea în care acestea se reflectă în conţinutul rechizitoriului.
• Judecătorul de cameră preliminară nu achiesează la alte soluţii propuse, conform cărora probele ar trebui înlăturate din dosar, fiind păstrate separat, existând posibilitatea de a fi trimise distinct, împreună cu dosarul cauzei, în vederea soluționării contestației de către instanța superioară de control judiciar ori că ar urma să fie reintroduse la dosar în cazul admiterii contestaţiei; faptul că ar urma să existe până la soluţionarea contestaţiei un rechizitoriu în formă originală şi unul modificat, etc. 
• Instanţa care soluţionează contestaţia va avea la dispoziţie astfel dosarul în întregime, inclusiv probele excluse, şi rechizitoriul astfel cum este întocmit. În urma analizei proprii în calea de atac, instanţa de control judiciar verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond sub toate aspectele. 
• Referitor la interpretarea art. 345 alin. 3 din perspectiva art. 550 alin. 2 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară apreciază că ipoteza în care dispoziţiile încheierii interlocutorii pronunţate în procedura de cameră preliminară sunt executorii este aceea în care se constată neregularităţi ale actului de sesizare.
• Numai în această situaţie, potrivit legii, procurorul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. 
•  Excluderea unor mijloace de probă nu echivalează cu neregularitatea actului de sesizare a instanţei.
• De asemenea, eliminarea pasajelor relevante sau eliminarea redării declaraţiilor din rechizitoriu nu are semnificaţia unei neregularităţi a rechizitoriului, ci semnifică transpunerea în practică a consecinţelor deciziei Curţii Constituţionale, fiind o operaţiune materială.  (…)
• În continuare, judecătorul de cameră preliminară consideră că soluţia practică este aceea ca, la rămânerea definitivă a încheierii finale de cameră preliminară, măsurile de îndepărtare de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă excluse, de eliminare a referirilor la acestea și de eliminare a redării conținutului acestora din cuprinsul rechizitoriului să fie aduse la îndeplinire de către procuror, căruia i se va trimite pe cale administrativă dosarul de urmărire penală, exclusiv în acest scop”, se arată în Încheierea finală din data de 2 aprilie 2026.

Contestația împotriva soluției de începere a judecății în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat se va judeca la Înalta Curte.

Cum se „traduc” acuzațiile procurorilor împotriva grupării lui Potra

Procurorii notează că materialele pirotehnice găsite în mașinile cu care Potra și „oastea” sa se deplasau spre București sunt din categoria F4, care la detonare generează unde de șoc puternice, fiind asemănătoare grenadelor de război.

Dacă Horațiu Potra și grupul lui ar fi ajuns la protest, specialiștii consultați de procurori arată că aceștia ar fi putut executa „un atac care poate fi considerat de tip terorist”. De asemenea, acțiunile acestora ar fi avut ca efect propagarea revoltelor și decredibilizarea autorităților.

Un incident similar a fost dejucat în 2015, atunci când extremiștii maghiari Istvan Beke şi Zoltan Szocs – pe atunci lideri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania – intenționau să detoneze un dispozitiv exploziv asemănător la parada de 1 Decembrie organizată la Târgu Secuiesc.

Într-un final, cei doi au primit câte 5 ani de pușcărie pentru nerespectarea regimului explozibililor, după ce la fond primiseră 10, respectiv 11 ani de închisoare pentru atentat contra unei colectivități.

Tot atunci, gruparea HVIM a fost scoasă în afara legii prin hotărâre judecătorească.

La fel ca în cazul grupării conduse de Horațiu Potra, cei doi extremiști se antrenau în tabere paramilitare și plănuiau să semene teroare la o manifestație publică (în cazul lor, parada de 1 Decembrie), prin detonarea unui exploziv improvizat despre care experții au stabilit că ar fi avut puterea de deflagrație a unei grenade. 

În aceeași ordine de idei, mercenarii lui Horațiu Potra ar fi urmărit, prin folosirea materialelor pirotehnice, să provoace panică la protestul din 8 decembrie 2024, atât în rândurile manifestanților, cât și în cele ale forțelor de ordine, astfel încât violențele dintre cele două tabere să escaladeze.

De exemplu, mitingul pașnic al diasporei din data de 10 august 2018 s-a terminat cu intervenția brutală a Jandarmeriei, după ce câțiva agitatori care n-aveau nicio legătură cu protestul s-au apucat să arunce cu pietre, sticle și materiale pirotehnice înspre forțele de ordine, iar acestea din urmă au reacționat disproporționat, rănind 700 de persoane.

Iată ce notează experții consultați de procurori cu privire la consecințele acțiunilor întreprinse de Horațiu Potra și mercenarii lui:

• „Utilizarea materialelor pirotehnice de categoria F4 într-un context de protest violent poate genera panică în rândul participanților prin mai multe mecanisme psihologice și fizice, având un impact direct asupra mulțimii și a forțelor de ordine.
• În primul rând, sunetul extrem de puternic al exploziilor, care poate depăși 150 dB, creează o reacție instinctivă de frică și dezorientare. Oamenii percep astfel de detonații ca pe un pericol iminent, ceea ce declanșează un răspuns de fugă haotică.
• De asemenea, undele de șoc produse pot induce confuzie și pierderea echilibrului, iar efectul vizual al flăcărilor și al fumului dens contribuie la crearea unei atmosfere de teroare. Într-o mulțime compactă, aceste reacții pot duce la busculade periculoase, în care participanții se calcă în picioare în încercarea de a scăpa din zonă.
• În al doilea rând, exploziile pot fi interpretate ca semnale ale unui atac terorist sau ale unei intervenții armate, ceea ce amplifică panica generală. Lipsa de informații clare și incapacitatea oamenilor de a distinge între un dispozitiv pirotehnic și un atac real cu explozibili creează un efect de contagiune emoțională – frica se răspândește rapid, iar mulțimea devine incontrolabilă.
• În aceste condiții, atât protestatarii, cât și forțele de ordine pot reacționa disproporționat, escaladând și mai mult conflictul. În situația folosirii celor 65 de dispozitive F4, efectele ar fi fost profunde.
• Într-un mediu urban, acestea pot fi utilizate pentru crearea de panică generalizată, exploziile simultane în apropierea Curții Constituționale provocând o reacție haotică a mulțimii și făcând dificilă controlarea protestului.
• De asemenea, panica poate fi utilizată pentru a forța forțele de ordine să reacționeze violent, generând un conflict deschis”, se arată în rechizitoriu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro