Călina Coman, curatoare Young Blood 4.0: O generație se lasă citită în arta sa nu doar prin tehnică sau estetică, ci și prin subiectele care o conturează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Evenimentul Art Safari Bucharest s-a deschis și își așteaptă vizitatorii. Tema expoziției Young Blood 4.0 își propune să promoveze o serie de tineri artiști și să ofere publicului viziunile lor despre Locul, Iubirea și Celălalt. Vasile Ernu a stat de vorbă cu Călina Coman, curatoarea vernisajului, care a explicat modul în care Art Safari Bucharest își propune an de an să promoveze arta în rândurile publicului, a vorbit despre munca de curator și despre relația specială a acestuia cu artiștii ale căror opere le selectează pentru a fi admirate de public.
Despre Young Blood
Libertatea: S-a deschis Art Safari Bucharest, iar unul dintre proiectele care mi-au atras atenția este Young Blood 4.0, curatoriat de tine. Spune-mi, te rog, cum ai ajuns la acest proiect? Care e istoria lui?
Călina Coman: Istoria Young Blood este relativ recentă, deși Art Safari a inclus mereu o secțiune dedicată artei contemporane - chiar dacă nu sub acest nume. Am primit invitația de a curatoria ediția anterioară, cea dedicată artistelor, ceea ce m-a încântat atât din prisma temei, cât și pentru că îmi dădea ocazia să organizez o expoziție amplă și să aduc în fața publicului un număr considerabil de artiste vizuale din România. La Young Blood 4.0, participarea mea a venit, probabil, ca urmare a familiarității cu acest proces, a experienței în pregătirea și conceperea expoziției în spațiul respectiv și a bunei colaborări cu echipa alături de care am construit expozițiile.
- Care este ideea din spate a acestui proiect? Ce-și propune el, de fapt?
- Este o inițiativă menită să sprijine și să aducă în atenția publicului lucrări realizate de artiștii tineri, și astfel să contribuie la susținerea acestora și a demersurilor lor creative. Scopul principal este de a oferi vizibilitate operelor emergente, fie prin achiziționarea acestora, fie prin promovare și expunere. Chiar și un gest aparent simplu - fotografierea unei lucrări și distribuirea ei pe rețelele sociale sau împărtășirea ei cu prietenii - poate avea un impact semnificativ asupra parcursului unui artist.
- Era un subtitlu inițial: „Ce este nou în artă?”. Este ceva diferit de ce știam despre „vechea artă”?
- Eu am perceput subtitlul inițial ca pe o interogație asupra creației vizuale contemporane, dar, odată cu noul val de artiști, perspectiva cred că s-a nuanțat, iar direcția a fost îndreptată mai mult asupra artiștilor decât asupra lucrărilor.
Munca de curator, o descoperire permanentă
- Spune-mi, te rog: ce înseamnă munca de curatoare, în general, dar și în particular, în acest caz?
- Munca de curatoare încă o descopăr. Până acum, pentru mine a însemnat să te documentezi, să cunoști artiști, să le înțelegi parcursul, să fii curios în legătură cu aspirațiile lor, să fii atent la felul în care relaționează cu diferite alte tipuri de creație, să poți vizualiza un context general, să vezi expoziții și să rămâi conectat cu zona teoretică a curatoriatului. În particular, înseamnă să iei contact cu artiști, să descoperi spațiul, să încerci să te adaptezi diferitelor particularități pe care le are, să păstrezi o comunicare constantă cu toți cei implicați în dezvoltarea expoziției - de la pregătirea spațiului (vopsit, colantat) la partea tehnică, grafică și comunicare.
Cred că pendulezi constant între viziunea pe care o ai tu în calitate de curator, ceea ce este posibil fizic, ce costuri implică anumite modificări pe care le vrei, ce fel de cerințe specifice au artiștii și cum le poți acomoda sau negocia, unde este cazul. Practic, ești ca o prismă prin care trece lumina și se dispersează în nenumărate alte direcții; dar, în teorie, tu pleci de la o idee - sursa principală.
- Cum au fost selectate artistele/artiștii?
- Am selectat artiști cu care am mai colaborat, ale căror parcursuri le urmăresc sau pe care i-am descoperit recent și mi-au stârnit interesul. Mi-am dorit să includ și artiști români care au studiat sau locuiesc în străinătate - în Londra, Paris, Berlin, Budapesta - pentru a oferi o perspectivă mai amplă, chiar dacă subiectivă, asupra diverselor moduri de lucru și influențe academice. În același timp, selecția include și absolvenți ai centrelor universitare din România. Nu m-am concentrat doar pe lucrări în sine, ci și pe temele pe care aceștia le explorează și pe relevanța lor în raport cu realitatea zilelor noastre.
- În literatură observ de ceva timp - am tot scris despre asta - cum un domeniu dominat de bărbați devine încet, dar sigur un domeniu în care, în sfârșit, și femeile au drept egal și cum devin element important în dezvoltarea domeniului. Un lucru absolut extraordinar. Cum stăm în zona artelor vizuale, unde și aici era un mediu tare „macho”? Cum stăm cu prezența artistelor?
- Contribui activ la răsturnarea balanței, ha, ha. Două treimi dintre expozanți sunt artiste, iar restul, artiști.
Locul, Iubirea și Celălalt
- Am o curiozitate: ca să pot face comparație cu domeniile pe care le cunosc. Putem vorbi de niște tendințe generaționale legate de teme, sensibilități, direcții de interes comun? Anume, care ar fi tendințele în arta vizuală a unei generații „Young Blood”?
- Fără îndoială. O generație se lasă citită în arta sa nu doar prin tehnică sau estetică, ci și prin subiectele care o conturează. Mulți dintre artiștii emergenți pornesc de la teme studiate în facultate, dar ce le face interesante este modul în care le personalizează, cum își înscriu biografia, anxietățile, obsesiile în lucrări. Temele pe care le-am conturat în urma selecției se împart în aceste categorii pe care le-am enumerat pe scurt sub formă de secțiuni/capitole/repere în expoziție: Locul, Iubirea și Celălalt.
- Dacă ar fi să ne recomanzi câteva nume de artiști tineri promițători, care ar fi aceia? Pe care să-i căutăm și urmărim? Pe cine pariezi?
- Pe toți: Adrian Buda, Adrian Piorescu, Alesia Cîda, Alexandra Cojocaru, Alexandra Rîmbu, Alexandru Răduță, Alina Bobeică, Am Dumitru, Ana Lupu, Ana Maria Dranga, Ana Messer, Anastasia Nicolae, Andra Victoria Popescu, Andreea Grigoraș, Bianca Serenciuc, Cătălina Ungureanu, Cristina Breazu, Dimitrie Luca Gora, Elena Prada, Elisa Ștefan, Georgiana Liana Herea, Ioana Mincu, Iulian Cristea, Liviu Bulea, Mara Popa, Mara Zota, Mircea Cuza, Nadina Stoica, Oana Cervinschi, Oana Sima, Petru Cruceru, Radu Gheorghe, Raul Lile, Rebeca Ulici, Robert Lőrincz, Stefan Friguras, Tiziana Cellino, Teodora Zamfirache, Tóth Hunor, Tudor Costin.
Fotografii: Răzvan Năstase
