CAMERA ASCUNSĂ | Dezastru ecologic în nordul Bucureștiului: în 2018 s-a deversat pe câmpuri apă aproape cât volumul Lacului Herăstrău!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nordul Capitalei se confruntă de ani buni cu probleme de mediu. Pe lângă poluarea generată de traficul aerian de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni şi traficul rutier intens de pe DN1 şi E85, locuitorii din zonă acuză mirosuri greu de suportat, care ar proveni de la deversările de ape uzate în canalele agricole din zonă.
- Doar anul trecut, 1,1 milioane de metri cubi de ape uzate au fost deversaţi în canalele de desecare din nordul Bucureştiului.
- Săpate în anii ’70 pentru a drena apa în exces care afecta culturile agricole, multe au ajuns în prezent gropi de gunoi sau "magistrale" de canalizare pentru imobilele şi fabricile din zonă.
- Totul ajunge, direct sau prin pânza freatică, în râul Pasărea, care tranzitează localităţile Otopeni, Tunari, Ştefăneşti şi Brăneşti şi se varsă în Dâmboviţa, în zona localităţii Fundeni.
- În 2018, 38 de agenţi economici şi persoane fizice au evacuat în total câte un bazin olimpic de ape uzate pe zi.
- "S-au înregistrat evacuări de ape epurate necorespunzător, cu elemente considerate poluante: azot, fosfor, detergenţi, sulfuri, hidrogen sulfurat, materii totale în suspensie", se arată într-un document obţinut de Libertatea.
- La faţa locului, reporterii ziarului au descoperit zone unde ţevi de canalizare se varsă direct în canalele agricole. Aici, apa este tulbure şi are un miros specific.
- Garda de Mediu Ilfov nu a transmis, până la ora difuzării acestui material, câte controale a efectuat în teren şi dacă a găsit nereguli în această zonă.
Investigaţie de Cătălin Doscaș
Acum două săptămâni, mii de tone de peşte au fost adunate de proprietarii bazinelor piscicole din nordul Bucureştiului şi duse la incinerat.
Otrava i-ar fi omorât, au acuzat la unison patronii piscicoli şi locuitorii din zonă.
Mai mult, astfel de cazuri nu ar fi izolate. Constant, spun oamenii, apele de suprafaţă care formează Valea Pasărea şi salba de lacuri cu acelaşi nume ar fi tulburi şi ar emana mirosuri neplăcute.
Ulterior incidentului de mediu, în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora sursa poluării care a ucis peştii ar fi Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Otopeni. Administraţia aerogării a negat şi a ameniţat cu procese, iar Garda de Mediu a anunţat că începe o anchetă.
Deversări în "coasta" lui Coandă
Dincolo de aeroport, peste Drumul Naţional 1, apele de suprafaţă seamănă la culoare. O mâzgă albicioasă acoperă o nuanţă care aduce a rugină diluată şi cuprinde stuful uscat din mal în mal. Cursul apei pare că ia drumul unei conducte care intră sub şosea, către aeroport.
"Uite, fabrica aia de mezeluri. Are pe la pădure, pe-acolo, o scurgere direct făcută, aşa, babană. Aici erau peşti, broscuţe", explică o doamnă, care arată către o hală industrială construită în buza podului de peste giratoriul de ieşire din aeroport.
Locuieşte la doi paşi de canalul cu pricina. La fel şi un domn între două vârste, care confirmă dezastrul povestit de femeie.
"Am făcut reclamaţii multiple, pentru că am avut probleme grave aici în zonă. Problema e că, la un moment dat, îmi aduc aminte, nu eram încă proprietar aici, au cerut voie să tragă o conductă. Cred că e îngropată, habar n-am", explică bărbatul.
Fabrica de mezeluri se află în mijlocul câtorva case impunătoare. La intrare, un paznic dă cu mătura apa care bălteşte de la zăpada topită. În curte e lună.
"Doamna Carmen vine imediat", ni se transmite după un telefon scurt.
Potrivit unui raport de mediu de acum 10 ani, fabrica de mezeluri ar avea o staţie de epurare mecano-biologică în măsură să trateze ape uzate tehnologice şi menajere. Întrebăm despre existenţa instalaţiei.
"Nu sunt eu în măsură să vă dau un răspuns oficial", conchide scurt reprezentanta fabricii.
Ulterior vizitei, Libertatea a revenit cu o solicitare în scris către conducerea producătorului de mezeluri, dar până la ora publicării investigaţiei nu am primit nici un răspuns.
Fenomenul "haznaua"
Documentele intrate în posesia ziarului arată că cei 25.000 de metri cubi de ape uzate pe care le-a deversat doar fabrica în 2018 vin în completarea unui tablou sumbru. În total sunt 38 de agenţi economici şi persoane fizice care deţin contracte de evacuare ape uzate şi pluviale.
Lista operatorilor economic... by on Scribd
Canalele "de canalizare" din zilele noastre sunt fostele canale de desecare săpate de comunişti în anii ’70 pentru a combate umiditatea din sol care punea în pericol culturile agricole.
După ’90, odată cu boom-ul imobiliar din zonă, multe dintre ele au fost astupate de gunoaie, iar cele care au rămas au preluat rolul de evacuare a apelor pluviale provenite din precipitaţii.
Harta sistemelor de desecare din nordul Bucureștiului:
Aşa a fost până în 2002, când legea a fost modificată prin hotărâre de guvern.
"Din lipsă reţea canalizare ape menajere s-a recurs la o soluţie improvizată şi temporară de a prelua şi apele menajere convenţional curate care sunt obligatoriu epurate", se arată într-un răspuns al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Ilfov.
Socoteala din 2002 nu se potriveşte cu cea din 2019. După 17 ani, reprezentanţii A.N.I.F. subliniază că problemele cele mai mari sunt înregistrate pe Canalul Colector III, care porneşte din dreptul localităţii Buftea şi se varsă în râul Pasărea, în zona Aeroportului Henri Coandă.
Datele agenţiei mai arată că poluatorul cel mai mare este însă staţia de epurare a oraşului Otopeni, care evacuează "apă epurată necorespunzător".
Răspunsul Agenţiei Naţional... by on Scribd
În 2018, instalaţia, concesionată către un operator privat de către primăria din localitate, a deversat 803.000 de metri cubi de ape uzate, care au ajuns ulterior în salba de lacuri de pe râul Pasărea. Este mai bine de jumătate din volumul de apă din Lacul Herăstrău.
Libertatea a înaintat o adresă către Garda de Mediu Ilfov prin care a solicitat numărul operatorilor economici care au fost controlaţi în ultima perioadă, ce sancţiuni au dispus comisarii şi pentru ce şi care este strategia cu privire la combaterea fenomenului de deversări de ape uzate netratate corespunzător în canalele din nordul Capitalei.
Până la ora publicării acestui material, instituţia nu a transmis nici un răspuns.
Un record «nesecat»
Datele A.N.I.F. mai arată că, în total, în 2018, aproximativ 1,1 milioane de metri cubi de ape uzate au fost deversate printre câmpurile din nordul Bucureştiului. Prin comparaţie, Lacul Herăstrău are un volum de 1,4 milioane de metri cubi de apă.
Mai mult, din cei 38 de operatori economici şi persoane fizice, şapte nu deţin staţii de epurare funcţionale. Cu toate acestea, au deversat în 2018 peste 56.000 de metri cubi de ape uzate. Asta înseamnă aproape 20 de bazine olimpice de înot.
