„Ăsta nu sunt eu”. Poliția Română: „Ai dreptate. Nu ești. ÎNCĂ”. Capcana lui „doar o dată”, într-o piață de 31.000.000.000 de euro: cine câștigă când tu pierzi controlul după o singură doză

În acel moment, cazurile grave pe care le-ai văzut în alte campanii par foarte departe. Te uiți la tine, la oamenii din jur și la viața ta, iar gândul că ai putea ajunge dependent, la spital sau într-o situație fără ieșire pare imposibil. Ești convins că ție nu ți se va întâmpla.

„Ăsta nu sunt eu”. Poliția Română: „Ai dreptate. Nu ești. ÎNCĂ”

Tocmai de la această convingere pornește mesajul Poliției Române. Instituția recunoaște că avertismentele despre droguri sunt adesea ignorate nu pentru că tinerilor nu le pasă, ci pentru că aceștia nu se recunosc în poveștile despre vieți deja distruse.

„Hai să fim sinceri. Ți s-a spus de 1.000 de ori că drogurile distrug vieți și de fiecare dată ai dat skip. Nu pentru că nu-ți pasă, ci pentru că ți se arată mereu cazul extrem: cineva a ajuns la capătul drumului, o viață deja distrusă. Și tu te uiți la tine – normal, între prietenii tăi, în control – și zici, pe bună dreptate: «Ăsta nu sunt eu». Și ai dreptate. Nu ești, încă. Dar toți încep exact ca tine.”

Iar prima încercare nu este atât de rară pe cât ar putea părea. Cel mai recent Raport național privind situația drogurilor arată că 6,2% dintre elevii de 16 ani din România au consumat cel puțin o dată un drog ilegal. Asta înseamnă aproape un elev din 16. Alți 4% au declarat că au consumat cel puțin un drog ilegal în ultimul an.

Iar în spatele cifrelor sunt mii de adolescenți care au trecut deja de acel „doar o dată”. Și povestea lor…nu mai e a lor. Campania Poliției Române nu încearcă să le arate cum arată sfârșitul, chiar dacă este unul de neimaginat, ci să-i oprească înaintea acelui prim pas, când totul pare încă sigur și ușor de controlat.

Se câștigă bani de pe urma ta: „Nu ești copilul cuiva. Ești cifră de afaceri”

Pericolul nu apare întotdeauna sub forma unui necunoscut care așteaptă într-un loc întunecat. Poate veni prin cineva cunoscut, la o petrecere, într-un club, la un festival sau într-un grup în care vrei să te integrezi.

Marile orașe din România au devenit piețe de consum, alimentate cu droguri aduse inclusiv din state precum Olanda și Spania. Substanțele pot ajunge în țară în colete aparent obișnuite, trimise prin firme de curierat, iar distribuția nu mai este controlată doar de grupări mari și ușor de identificat. În orașele universitare funcționează și grupuri mici, flexibile, care vând direct consumatorilor, arată raportul DIICOT pentru 2025.

Iar cel care îți întinde prima doză poate fi aproape de tine. Cel care câștigă cu adevărat din acel moment este însă un om pe care probabil nu îl vei vedea niciodată.

„Așa că hai să vorbim despre tine. Primul drog nu ți-l întinde un dușman. Ți-l dă cineva în care ai încredere. Într-o seară normală, între prieteni, cu un «Hai, relaxează-te, nu pățești nimic». Iar la celălalt capăt, cineva pe care nu l-ai văzut niciodată pune banii în buzunar. Pentru el nu ești copilul nimănui. Ești cifră de afaceri, atât. Nu te vrea fericit, te vrea dependent. Cu cât rămâi mai mult, cu atât câștigă mai bine.”

În spatele invitației aparent inofensive există o piață care are nevoie de clienți noi și, mai ales, de clienți care revin. Pentru traficant, prima încercare nu este o experiență de câteva minute, ci posibilitatea unui câștig repetat.

Dimensiunea pieței se vede și în capturile făcute de autorități. În 2025 au fost confiscate peste 3.102 kilograme de droguri, aproape de trei ori mai mult decât în anul precedent. Cantitatea cuprindea peste 1.090 de kilograme de droguri de mare risc și peste 2.012 kilograme de droguri de risc, în principal canabis. Polițiștii și procurorii au mai ridicat 53.820 de comprimate și 3.682 de doze de LSD.

Cifrele arată cât de mare este oferta, dar nu spun și ce se află în fiecare plic, comprimat sau pulbere. Uneori, nici cel care cumpără nu știe. Substanțele pot fi amestecate, înlocuite sau vândute sub alt nume, iar o doză cumpărată drept cocaină ori MDMA poate conține cu totul altceva.

„N-am venit să te vânăm. Pe tine te vrem întreg”

În 2025, procurorii DIICOT au avut de soluționat 37.419 dosare din sfera traficului ilicit de droguri. Peste 13.400 de cauze au fost soluționate în cursul anului, iar 3.397 de inculpați au fost trimiși în judecată. Dintre aceștia, 1.472 se aflau în arest preventiv. În spatele fiecărui dosar se află oameni care aduc drogurile în țară, le depozitează, le împart în doze și le vând. Aceștia sunt cei despre care Poliția Română spune că trebuie urmăriți: cei care transformă vulnerabilitatea, curiozitatea sau nevoia de acceptare a unui tânăr într-o afacere.

„Noi, Poliția Română, n-am venit să te vânăm pe tine. Pe tine te vrem întreg. Îi vrem pe cei care se îmbogățesc din asta.”

Dincolo de anchetele penale, există și urmările pe care nu le mai poți ascunde într-un buzunar sau șterge dintr-un mesaj. În 2024, spitalele din România au raportat 2.995 de urgențe medicale în care fusese semnalat consumul a cel puțin unui drog ilegal. Peste 80% dintre pacienți aveau mai puțin de 35 de ani.

Canabisul și noile substanțe psihoactive au fost menționate în mai mult de jumătate dintre cazuri. Oamenii au ajuns la spital cu intoxicații acute, dar și cu episoade psihotice, tulburări grave de comportament, dependență sau sevraj.

În același an au fost înregistrate 47 de decese asociate consumului de droguri. În 40 dintre cazuri, legătura cu drogurile a fost directă, iar numărul acestor decese a crescut cu 60% față de anul precedent.

Acestea sunt cazurile care par imposibile atunci când cineva îți spune că nu vei păți nimic. Numai că niciunul dintre acei oameni nu a început direct cu o ambulanță, un pat de spital sau un dosar de medicină legală. La început a fost, cel mai probabil, o primă încercare despre care cineva a promis că nu înseamnă nimic.

„Cine câștigă?” Alții, nu tu

Drogurile nu mai sunt un pericol ascuns undeva, departe de viața obișnuită. Pot apărea la o petrecere, într-un club, în apropierea școlii, într-un apartament, într-un grup de prieteni sau într-o conversație purtată pe telefon. DIICOT arată că printre cumpărători se află inclusiv elevi de liceu. Canabisul rămâne cel mai răspândit drog, însă procurorii au constatat și o circulație tot mai mare a drogurilor de mare risc și a noilor substanțe psihoactive.

Unele amestecuri sunt vândute tinerilor drept cocaină sau MDMA, mai ales în locurile asociate vieții de noapte și evenimentelor urbane. În realitate, cel care le cumpără poate să nu știe nici măcar ce consumă, cât de concentrată este substanța sau cu ce a fost amestecată.

De aceea, finalul campaniei nu le cere tinerilor să se gândească doar la frica de poliție ori la ce s-ar putea întâmpla imediat după consum. Le cere să vadă întregul lanț și să înțeleagă cine are nevoie ca ei să încerce, să revină și să cumpere din nou.

„Așa că data viitoare când cineva îți întinde ceva, «doar acum o dată», pune o singură întrebare: «Cine câștigă?». Pentru că nu ești tu!”

Atunci când cineva îți spune că este „doar o dată”, nu te gândi numai la următoarele minute. Gândește-te și la omul aflat la celălalt capăt al lanțului, cel care pune banii în buzunar și speră să te mai vadă.

Și gândește-te la tine, după încă un „doar o dată”.

în analiza publicată în 2024 de Agenția UE privind Drogurile și Europol, piața ilegală de droguri din Uniunea Europeană ajungea la o valoare estimată de cel puțin 31 de miliarde de euro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro