Canalul Siret-Bărăgan, de 330.000.000 de euro, început acum 40 de ani, intră în șantier: 700.000 de hectare de teren agricol vor putea fi irigate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură pentru irigații din România, început în urmă cu aproape 40 de ani și abandonat după doar câțiva kilometri construiți, este mai aproape de a deveni realitate. Ministerul Agriculturii a lansat procedura de achiziție pentru execuția primilor 23,37 de kilometri ai Canalului Magistral Siret-Bărăgan, o investiție estimată la 330 de milioane de euro, potrivit Agrointeligența. Contractul este estimat să fie semnat în trimestrul al treilea din 2026, iar lucrările ar urma să dureze doi ani.
Cuprins:
Primul tronson va avea peste 23 de kilometri
Procedura de achiziție vizează construcția primului tronson al canalului, între kilometrul 0 și kilometrul 23+372, pornind de la priza Călimănești, din județul Vrancea. Pe lângă canalul propriu-zis, proiectul include trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale râurilor, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan.
În prezent, ofertele depuse sunt în evaluare, iar Ministerul Agriculturii estimează că lucrările vor începe după semnarea contractului, în trimestrul al treilea al acestui an.
Un proiect început în 1987 și abandonat după doar câțiva kilometri
Canalul Siret-Bărăgan este unul dintre marile proiecte începute în perioada comunistă. Lucrările au debutat în 1987, iar planul era ca apa din râul Siret să ajungă gravitațional în Câmpia Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița. Proiectul nu a fost însă finalizat. Din primii 50 de kilometri prevăzuți în prima etapă au fost construiți și recepționați doar 5,71 kilometri, după care lucrările au fost oprite de mai multe ori.
Ministerul Agriculturii explică faptul că proiectul a fost blocat de probleme tehnice, schimbările politice și economice de după 1990, dar și de aspecte legate de mediu și de impactul asupra comunităților locale.
700.000 de hectare ar putea primi apă pentru irigații
Miza proiectului este uriașă pentru agricultura românească. Potrivit Ministerului Agriculturii, după finalizarea întregului canal, aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol ar putea beneficia de apă pentru irigații.
Dintre acestea, aproape 500.000 de hectare ar urma să fie alimentate direct prin noua magistrală, iar alte aproximativ 200.000 de hectare, care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre, ar putea beneficia de un sistem mult mai eficient.
Autoritățile spun că apa va putea ajunge pe aproximativ 80% din suprafața deservită fără consum de energie pentru pompare, datorită curgerii gravitaționale. Pentru restul terenurilor va fi nevoie doar de pompe care să ridice apa la înălțimi mici, ceea ce înseamnă un consum de energie mult mai redus decât în prezent.
Investiția este considerată esențială în lupta cu seceta
Ministerul Agriculturii atrage atenția că sudul, sud-estul și estul României sunt printre regiunile cele mai afectate de secetă, aridizare și deșertificare.
„Potrivit analizelor climatologice realizate de Administrația Națională de Meteorologie și datelor furnizate de organismele internaționale de specialitate, anumite regiuni ale țării, în special cele din sud, sud-est și est, resimt mai pregnant efectele acestor evoluții. Pentru menținerea competitivității și a stabilității producției agricole, investițiile în infrastructura principală și secundară de irigații au un rol esențial”, a transmis Ministerul Agriculturii.
Instituția precizează că spațiul dintre Siret și Ialomița însumează peste 700.000 de hectare, aproape 88% din suprafață fiind teren agricol. Cu toate acestea, producțiile sunt afectate frecvent de lipsa apei.
Canalul ar reduce consumul de energie și costurile fermierilor
Un alt avantaj al proiectului este reducerea consumului de energie necesar pentru irigații. Ministerul estimează că noul sistem ar putea aduce economii de aproximativ 35 GWh de energie electrică în fiecare an și ar reduce emisiile de carbon, deoarece apa va circula în mare parte gravitațional.
Autoritățile consideră că investiția va contribui la stabilizarea producției agricole, la reducerea despăgubirilor plătite fermierilor în anii secetoși și la creșterea competitivității agriculturii din una dintre cele mai importante regiuni agricole ale României.
Canalul Magistral Siret-Bărăgan este inclus în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și este considerat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură agricolă aflate în pregătire în România.
