La finalul lunii august, Bogdan Berechet, directorul general al Poliției Capitalei, spunea: „Am ajuns să constatăm că persoanele depistate sub influența drogurilor au depășit persoanele care au fost depistate cu consumul de alcool”. O premieră în România, titrau mai multe publicații. 

Șeful Poliției Capitalei făcea referire la statistica din luna iulie realizată de Brigada Rutieră, conform căreia s-au deschis 70 de dosare penale pentru șoferii drogați și 60 pentru șoferii băuți. 

Bogdan Berechet formula ca și cum e vorba de cei prinși la volan, dar se referea la cei prinși în stare de comitere a unei infracțiuni. Polițistul nu a menționat că, potrivit legii, în cazul consumului de alcool există o limită care face diferența între contravenție și infracțiune sau dosar penal. Ce înseamnă asta? 

Abaterile șoferilor pentru alcool în primele opt luni ale acestui an sunt, de fapt, mult mai multe: 1.400 față de 400 cu droguri.

Pentru că, dacă rezultatul unui etilotest arată 0,80 g/l alcool pur în sânge, atunci șoferul aflat sub influența băuturilor alcoolice primește doar o sancțiune contravențională. Asta înseamnă amendă cuprinsă între 9 și 20 de puncte și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile. 

Peste această limită, fapta se încadrează la infracțiune – dosar penal – și este pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani sau amendă penală. 

Dacă numeri doar infracțiunile pe alcool ies relativ puține, dacă socotești și contravențiile, ele sunt mult mai multe. Cât de multe?

Conform datelor transmise de Poliția Capitalei, în ultimii trei ani peste 3.770 de șoferi au fost prinși la volan conducând sub influența băuturilor alcoolice, dar fără să depășească limita de 0,80 g/l. 

În schimb, în cazul persoanelor depistate la volan sub influența substanțelor psihoactive nu există nicio limită care să facă diferența între o contravenție și o faptă penală. Pedeapsa cu închisoarea este aceeași: de la unu la cinci ani sau amendă.  

Când șeful Poliției Capitalei nu spune adevărul: 33 de accidente grave au provocat șoferii băuți în București și 3 au făcut șoferii aflați sub influența drogurilor
Poliția Rutieră

Câte accidente grave au avut loc în București din cauza șoferilor băuți sau drogați 

Conform datelor transmise de Poliția Capitalei către ziar, în ultimii trei ani, au avut loc 33 de accidente grave provocate de șoferii aflați sub influența alcoolului, dintre care 4 soldate cu decese. 

Prin comparație, numărul accidentelor grave produse pe fondul conducerii sub influența drogurilor, la nivel de Capitală, a ajuns la 3, iar o persoană a decedat. 

CONTEXT: Libertatea nu susține că una sau cealaltă dintre abateri este mai puțin gravă. Am urmărit constant cum încearcă să scape de condamnare Mario Iorgulescu, cel care a omorât un om, după ce a condus sub influența drogurilor. Ceea ce ne dorim este ca publicul să aibă acces la informații relevante, în care comparațiile să fie corect realizate. Iar autoritățile să fie conștiente de această nevoie și să-și îmbunătățească serviciul public.

An SubstanțăAccidente grave Persoane decedatePersoane rănite gravPersoane rănite ușor
2020Alcool140155
Psihoactive1010
2021Alcool12393
Psihoactive0000
2022 (ian-aug)Alcool7163
Psihoactive2110

Accidente ușoare produse pe fondul conducerii sub influența alcoolului – 171 versus 9 – produse de șoferii sub influența drogurilor, în București, în ultimii trei ani.  

AnSubstanțăAccidente ușoarePersoane rănite ușor
2020Alcool4445
Psihoactive 33
2021Alcool 6777
Psihoactive 22
2022 (ian-aug)Alcool6065
Psihoactive46
Date de la Poliția Capitalei

Acestea sunt accidentele, pe serii de gravitate. Dar câți oameni au fost găsiți sub controlul ambelor clase de substanțe, fie că au comis sau nu un accident?

Câți șoferi au fost prinși sub influența alcoolului sau a drogurilor  

La solicitarea ziarului, Poliția a transmis numărul șoferilor depistați la volan sub influența alcoolului și numărul celor care au condus sub influența substanțelor psihoactive sau, pe scurt, a drogurilor. 

Pe ultimii trei ani la nivelul Municipiului București, din 2020 până în august 2022, datele arată astfel: 

Anul 2020

  • 370 de șoferi au condus sub influența drogurilor;
  • 760 de șoferi sub influența alcoolului;
  • 1.470 de șoferi sub influența alcoolului au primit sancțiuni contravenționale.

Anul 2021:

  • 590 de șoferi depistați sub influența drogurilor; 
  • 630 de șoferi au consumat băuturi alcoolice peste limita de 0,80 g/l;
  • 1.390 de șoferi sub influența alcoolului au fost sancționați contravențional.  

Anul 2022 (ianuarie-august): 

  • 420 de persoane la volan sub influența drogurilor;
  • 510 șoferi sub influența băuturilor alcoolice;
  • 910 șoferi sub influența alcoolului au primit sancțiuni contravenționale, în limita concentrației de 0,80 g/l. 

Cifrele arată într-adevăr și o creștere a numărului de persoane depistate la volan sub influența substanțelor interzise, ceea ce reflectă un fenomen prezent la nivelul societății în ultimii ani, conform rapoartelor Agenției Naționale Antidrog.

Testele antidrog nu identifică și prezența etnobotanicelor în organism  

Libertatea a mai scris despre „explozia” numărului de șoferi depistați drogați la volan, cum a numit-o poliția. 

Medicii și specialiștii contactați de ziar au explicat că cifrele publicate în comunicatele poliției nu sunt întocmai realiste. Pentru că testele de droguri realizate cu aparatele Drager 5000 în trafic indică de fapt prezența substanței în corp, nu și dacă substanța este activă și influențează capacitatea persoanei de a conduce un vehicul. Aceasta din urmă se stabilește printr-un control medical clinic și prin probe de urină și sânge.   

Conform descrierii tehnice a testelor, acestea identifică prin testarea salivei, opt substanțe din organism: 

  • Amfetamină
  • Benzodiazepină
  • Delta-9-tetrahidrocanabinol (THC)
  • Cocaină
  • Metamfetamină
  • Opiacee
  • Metadonă
  • Ketamină

Aparatul Drager 5000 nu identifică însă fentanilul – un opioid sintetic care a cauzat o epidemie în SUA și în mai multe țări europene -, dar nici noile substanțe psihoactive, cunoscute sub numele de etnobotanice sau „legale”. 

Conform datelor transmise de Poliția Capitalei, testele care identifică substanțele psihoactive din organism au fost achiziționate în 2019. La nivelul Bucureștiului, Brigada Rutieră deține 8 aparate marca Drager, model Drug Test 5000. 

Pentru achiziționarea acestor kituri, de la semnarea acordului-cadru până astăzi, au fost plătite 333.200 de lei, adică puțin peste 67.400 de euro. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.