Datele sunt pe ultimii trei ani și provin din răspunsul oficial al Poliției Capitalei la solicitarea Libertatea. Ele contrazic o declarație a șefului Poliției din București, doar una dintre afirmațiile care au conturat ideea unui flagel al drogurilor consumate la volan.
Cuprins:
La finalul lunii august, Bogdan Berechet, directorul general al Poliției Capitalei, spunea: „Am ajuns să constatăm că persoanele depistate sub influența drogurilor au depășit persoanele care au fost depistate cu consumul de alcool”. O premieră în România, titrau mai multe publicații.
Șeful Poliției Capitalei făcea referire la statistica din luna iulie realizată de Brigada Rutieră, conform căreia s-au deschis 70 de dosare penale pentru șoferii drogați și 60 pentru șoferii băuți.
Bogdan Berechet formula ca și cum e vorba de cei prinși la volan, dar se referea la cei prinși în stare de comitere a unei infracțiuni. Polițistul nu a menționat că, potrivit legii, în cazul consumului de alcool există o limită care face diferența între contravenție și infracțiune sau dosar penal. Ce înseamnă asta?
Abaterile șoferilor pentru alcool în primele opt luni ale acestui an sunt, de fapt, mult mai multe: 1.400 față de 400 cu droguri.
Pentru că, dacă rezultatul unui etilotest arată 0,80 g/l alcool pur în sânge, atunci șoferul aflat sub influența băuturilor alcoolice primește doar o sancțiune contravențională. Asta înseamnă amendă cuprinsă între 9 și 20 de puncte și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile.
Peste această limită, fapta se încadrează la infracțiune - dosar penal - și este pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani sau amendă penală.
Conform datelor transmise de Poliția Capitalei, în ultimii trei ani peste 3.770 de șoferi au fost prinși la volan conducând sub influența băuturilor alcoolice, dar fără să depășească limita de 0,80 g/l.
În schimb, în cazul persoanelor depistate la volan sub influența substanțelor psihoactive nu există nicio limită care să facă diferența între o contravenție și o faptă penală. Pedeapsa cu închisoarea este aceeași: de la unu la cinci ani sau amendă.
Conform datelor transmise de Poliția Capitalei către ziar, în ultimii trei ani, au avut loc 33 de accidente grave provocate de șoferii aflați sub influența alcoolului, dintre care 4 soldate cu decese.
Prin comparație, numărul accidentelor grave produse pe fondul conducerii sub influența drogurilor, la nivel de Capitală, a ajuns la 3, iar o persoană a decedat.
CONTEXT: Libertatea nu susține că una sau cealaltă dintre abateri este mai puțin gravă. Am urmărit constant cum încearcă să scape de condamnare Mario Iorgulescu, cel care a omorât un om, după ce a condus sub influența drogurilor. Ceea ce ne dorim este ca publicul să aibă acces la informații relevante, în care comparațiile să fie corect realizate. Iar autoritățile să fie conștiente de această nevoie și să-și îmbunătățească serviciul public.
| An | Substanță | Accidente grave | Persoane decedate | Persoane rănite grav | Persoane rănite ușor |
| 2020 | Alcool | 14 | 0 | 15 | 5 |
| Psihoactive | 1 | 0 | 1 | 0 | |
| 2021 | Alcool | 12 | 3 | 9 | 3 |
| Psihoactive | 0 | 0 | 0 | 0 | |
| 2022 (ian-aug) | Alcool | 7 | 1 | 6 | 3 |
| Psihoactive | 2 | 1 | 1 | 0 |
Accidente ușoare produse pe fondul conducerii sub influența alcoolului - 171 versus 9 - produse de șoferii sub influența drogurilor, în București, în ultimii trei ani.
| An | Substanță | Accidente ușoare | Persoane rănite ușor |
| 2020 | Alcool | 44 | 45 |
| Psihoactive | 3 | 3 | |
| 2021 | Alcool | 67 | 77 |
| Psihoactive | 2 | 2 | |
| 2022 (ian-aug) | Alcool | 60 | 65 |
| Psihoactive | 4 | 6 |
Acestea sunt accidentele, pe serii de gravitate. Dar câți oameni au fost găsiți sub controlul ambelor clase de substanțe, fie că au comis sau nu un accident?
La solicitarea ziarului, Poliția a transmis numărul șoferilor depistați la volan sub influența alcoolului și numărul celor care au condus sub influența substanțelor psihoactive sau, pe scurt, a drogurilor.
Pe ultimii trei ani la nivelul Municipiului București, din 2020 până în august 2022, datele arată astfel:
Anul 2020:
Anul 2021:
Anul 2022 (ianuarie-august):
Cifrele arată într-adevăr și o creștere a numărului de persoane depistate la volan sub influența substanțelor interzise, ceea ce reflectă un fenomen prezent la nivelul societății în ultimii ani, conform rapoartelor Agenției Naționale Antidrog.
Libertatea a mai scris despre „explozia” numărului de șoferi depistați drogați la volan, cum a numit-o poliția.
Medicii și specialiștii contactați de ziar au explicat că cifrele publicate în comunicatele poliției nu sunt întocmai realiste. Pentru că testele de droguri realizate cu aparatele Drager 5000 în trafic indică de fapt prezența substanței în corp, nu și dacă substanța este activă și influențează capacitatea persoanei de a conduce un vehicul. Aceasta din urmă se stabilește printr-un control medical clinic și prin probe de urină și sânge.
Conform descrierii tehnice a testelor, acestea identifică prin testarea salivei, opt substanțe din organism:
Aparatul Drager 5000 nu identifică însă fentanilul - un opioid sintetic care a cauzat o epidemie în SUA și în mai multe țări europene -, dar nici noile substanțe psihoactive, cunoscute sub numele de etnobotanice sau „legale”.
Conform datelor transmise de Poliția Capitalei, testele care identifică substanțele psihoactive din organism au fost achiziționate în 2019. La nivelul Bucureștiului, Brigada Rutieră deține 8 aparate marca Drager, model Drug Test 5000.
Pentru achiziționarea acestor kituri, de la semnarea acordului-cadru până astăzi, au fost plătite 333.200 de lei, adică puțin peste 67.400 de euro.