În 230 de ani de alegeri democratice, un singur președinte american a fost ales din postura de candidat independent – George Washington.
În rest, cele două mari partide, Democrat și Republican, au dominat tot – politica, presa și au atras cea mai mare parte a donațiilor financiare astfel încât să reducă la aproape zero șansele unui outsider.
Dar asta nu i-a descurajat pe unii îndrăzneți. De fapt, în cazul alegerilor din 3 noiembrie, potrivit Comisiei Electorale Federale, avem peste 1.200 de oameni – democrați, republicani, independenți sau susținuți de alte partide – care și-au înscris candidatura, unii mai serioși, alții mai puțin. În general, explică experții, ținta lor nu este atât de a câștiga funcția, cât de a atrage atenția asupra valorilor și temelor pe care le promovează.
Teoretic, condițiile necesare pentru înscrierea în cursa prezidențială sunt simple: candidatul trebuie să fie născut în SUA, să aibă cel puțin 35 de ani și să fie rezident al Statelor Unite de cel puțin 14 ani.
Un candidat își poate declara candidatura când dorește, dar odată ce primește contribuții financiare sau cheltuie mai mult de 5.000 de dolari, trebuie să se înscrie la Comisia Electorală Federală în maximum 15 zile.
Însă înscrierea candidaturii nu înseamnă că numele candidatului va apărea automat pe buletinul de vot din toate statele americane.
Fiecare stat are propriile reguli pentru a oferi acces pe buletinul de vot, iar acesta este destul de greu accesibil pentru candidații independenți. Spre exemplu, Georgia solicită 7.500 de semnături pentru a oferi acces pe buletinul de vot. Louisiana este statul cel mai accesibil: un candidat la președinție poate ajunge pe buletin dacă strânge 5.000 de semnături sau, alternativ, dacă plătește 500 de dolari.
Doar patru candidați s-au înscris în suficiente state încât să poată obține, teoretic, cei 270 de electori necesari pentru câștigarea președinției. Aceștia sunt Donald Trump, Joe Biden, Jo Jorgensen (Partidul Libertarian) și Howie Hawkins (Partidul verde).
Alți candidați notabili, care nu au acces nici măcar teoretic la toate voturile necesare pentru câștigarea președinției, dar care vor apărea pe buletinele electorale din mai multe state sunt activista Gloria La Riva (Partidul pentru Socialism și Eliberare), omul de afaceri Rocky De La Fuente sau profesorul Brian T. Carroll, care candidează din partea Partidului Solidarității Americane.
Mulți candidați nu au resursele necesare pentru a se înscrie la timp în cursa electorală din toate statele, mai ales că, în cazul unor state, termenul limită a expirat încă din martie. Alții nici măcar nu își propun să apară pe buletinele electorale.
Majoritatea statelor acceptă însă așa-numiții ”write-in candidates”, candidații care nu apar pe buletin, dar care pot fi votați de un alegător care le scrie pur și simplu numele pe buletin.
BBC a vorbit cu trei dintre candidații fără șanse în acest scrutin crucial pentru a vedea care este alternativa la platformele Trump și Biden.
Jade Simmons, pianistă și speaker motivațional
Jade Simmons este fost model, în prezent pianistă profesionistă, speaker motivațional, rapper, mamă și pastor.
Se consideră ”un candidat neconvențional”, dar potrivită pentru această ”perioadă neconvențională”.
Fiica unui activist pentru drepturile omului, Simmons vrea să creeze acces egal la oportunități, prin reformă economică, educațională și juridică. În acest spirit vrea să ducă ”cea mai ieftină campanie electorală din istoria țării”.
”E abominabil faptul că o candidatură la prezidențiale costă aproape un miliard de dolari”, spun ea.
Faptul că este credincioasă nu o face conservatoare.
Cred că Isus este una dintre cele mai radicale figuri din istorie. Și cred că dacă te uiți cum a acționat ai ajunge să îl numești progresiv.
Jade Simmons, candidată la președinția SUA:
Într-o perioadă complicată pentru campaniile electorale, principala greutate a lui Simmons este să îi facă pe ceilalți oameni să fie conștienți de existența ei și a candidaturii sale.
”Ai însă o vedetă precum Kanye West care nici măcar nu a completat hârtiile pentru a intra oficial în cursă, dar care pe 4 iulie, la 30 de minute după ce și-a anunțat intenția de a candida, a fost preluat de toate rețelele de televiziune”, observă ea.
În vreme ce Trump și Biden sunt prezenți pe toate buletinele de vot din toate statele, independenții nu reușesc să îndeplinească condițiile și termenele-limită de înscriere pentru fiecare stat în parte.
Simmons va apărea oficial pe buletinele din statele Oklahoma și Louisiana. În alte 31 de state, alegătorii vor trebui să îi scrie numele pe buletin pentru ca votul să conteze.
Ea este prima care admite că are puține șanse de reușită, dar crede totuși că ar putea ajunge la Casa Albă, dacă nu anul acesta, atunci în viitor.
Brock Pierce, fost actor, în prezent miliardar în criptomonede
Brock Pierce a jucat pe când era copil în franciza Mighty Ducks. A jucat și rolul fiului președintelui SUA, în filmul First Kid din 1996.
Acum este antreprenor în domeniul tehnologiei și probabil miliardar în criptomonede (monede digitale).
Candidează deoarece este îngrijorat de soarta țării sale.
Cred că ne lipsește viziunea pentru viitor. În ce lume vrem să trăim în 2030: care este planul? Unde vrem să ajungem? Trebuie să avem o țintă. Dar tot ceea ce văd este niște noroi aruncat dintr-o parte în alta, nu idei care ar putea schimba ceva. E ceva de speriat. Și am o idee cu privire la ce am putea face.
Brock Pierce, candidat la președinția SUA:
În ultimii ani, Pierce s-a concentrat pe eforturile umanitare din Puerto Rico, unde fundațiile sale au strâns recent milioane de dolari.
Cu privire la prioritățile SUA, el crede că țara ar trebui să renunțe la creșterea economică de dragul creșterii și să își măsoare succesul în felul în care respectă dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii.
Pierce nu are o orientare politică foarte clară. Descris de revista Rolling Stone drept ”regele hipiot al criptomonedelor”, el susține legalizarea canabisului și a promis că își va dona primul miliard de dolari.
Este un susținător al libertăților individuale și a donat mii de dolari candidaților republicani. Spune că are tendințe liberale, dar și conservatoare.
Viața sa nu este lipsită de controverse. Când avea 19 ani trei actori l-au acuzat, alături de doi parteneri de afaceri, de agresiune sexuală.
Și-a susținut mereu vinovăția și nu a fost niciodată inculpat. Cei trei și-au retras în cele din urmă acuzațiile, fără să primească compensații financiare în schimb.
Datele arată că Pierce a cheltuit 3,7 milioane de dolari în campania sa de până acum. Strategia sa este să ajungă la Casa Albă nu prin câștigarea alegerilor la general, ci prin câștigarea unui singur stat.
El apare pe buletinul electoral în 18 state. În alte câteva state, cei care doresc să îl voteze trebuie să îi scrie numele pe buletinul de vot.
Ideea ar fi ca în cazul unei curse prezidențiale strânse, unde principalii doi candidați nu obțin suficienți electori pentru a câștiga alegerile, Camera Reprezentanților să aleagă candidatul de pe locul trei.
Acest lucru s-a întâmplat o singură dată până acum, în 1824.
Mark Charles, un IT-ist de origine Navajo
Mark Charles lucrează ca programator software, dar este în același timp activist pentru drepturile amerindienilor și ale oamenilor de culoare în general.
Țelul lui este de a fi candidatul alternativ pentru cei care simt că nu au nimic în comun cu campaniile Trump sau Biden.
Charles este un descendent al tribului Navajo, iar această identitate stă la baza candidaturii sale la președinție.
Washington DC, capitala SUA, este ridicată pe pământurile care au aparținut odinioară amerindienilor Piscataway.
”Acestea erau pământurile lor, cu mult înainte să se rătăcească pe mare Cristofor Columb, iar ei sunt încă aici. Sunt onorat să trăiesc pe pământurile lor și vreau să îi onorez ca pe niște gazde”, spune el.
La începutul anilor 2000, Charles s-a mutat împreună cu familia într-o casă izolată dintr-o rezervație Navajo deoarece a vrut să trăiască viața tradițională a strămoșilor săi. Au stat acolo 11 ani.
”Am văzut mai multe alegeri prezidențiale din acel punct de observație. Eram la șase mile de cel mai apropiat drum asfaltat, trăiam într-o casă cu o singură încăpere. Nu exista apă curentă, nici electricitate în comunitatea noastră, iar vecinii noștri erau țesători și păstori”, spune el.
Nu a anticipat cât de marginalizat se va simți.
Singurele persoane din afară care s-au apropiat de rezervație au fost cele care făceau poze și cele care veneau pentru a face donații. Aproape nimeni nu a venit pentru a construi o relație cu noi. Am început să înțeleg o parte din trauma istorică care venea din injustițiile suferite de poporul nostru.
Mark Charles, candidat la președinția SUA:
Acum, spune el, luptă pentru o Americă incluzivă, modernă, care respinge inegalitățile.
”Constituția noastră, care începe cu cuvintele ”Noi, poporul”, nu menționează femeile, exclude în mod specific amerindienii și îi consideră pe africani drept 3/5 dintr-o persoană”, observă Charles.
Despre asta este campania mea. Dacă vrem să fim o țară în care ”noi, poporul” înseamnă cu adevărat tot poporul, atunci trebuie să facem niște schimbări fundamentale
Mark Charles, candidat la președinția SUA:
La ora actuală, Charles este prezent pe buletinele de vot dintr-un singur stat, Colorado. În alte 15-16 state, cei care vor să îl voteze trebuie să îi scrie numele pe buletinul de vot.