Cât combustibil are, de fapt, România în rezervă: statul deține doar 2%, restul e la firme private mari, mici sau în faliment
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezervele strategice de combustibil ale României sunt împărțite între stat și operatorii privați, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) gestionând doar 2% din total, adică 42.480 tone echivalent petrol. Ministerul Energiei a transmis că 56,86% din stocuri sunt în țară, restul fiind stocate în alte state UE.
Cuprins:
- Doar 2% din stocurile de combustibil sunt în rezerva României
- Firme private în insolvență sau faliment
- Stocurile externe sunt o vulnerabilitate, spun experții
- Ministrul Energiei îi cere lui Ilie Bolojan să plafoneze prețul benzinei și motorinei
- Prețul la carburanți miercuri, 18 martie 2026. Motorina premium a trecut de 10 lei pe litru în unele stații din România
Doar 2% din stocurile de combustibil sunt în rezerva României
Rezervele strategice de combustibil ale României, esențiale în caz de urgență, sunt împărțite între stat și operatorii privați. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) gestionează doar 2% din total, adică 42.480 tone echivalent petrol (tep), conform unei hotărâri de guvern din 18 septembrie 2025. Conform Ministerului Energiei, 56,86% din stocuri se află în România, restul fiind stocate în alte state membre ale Uniunii Europene.
Europa Liberă România a investigat cum sunt distribuite aceste rezerve și cine sunt operatorii privați implicați. În 2026, numărul acestora a ajuns la 18, incluzând firme mari, dar și companii mai mici sau aflate în dificultăți financiare.
Printre acestea, se remarcă Dea Prim Consulting din Cluj, care a avut o evoluție spectaculoasă: de la o cifră de afaceri de 96.000 lei în 2020, a ajuns la 221 milioane lei în 2024.
Firme private în insolvență sau faliment
Pe de altă parte, situații problematice apar în cazul unor companii precum Autogara Metropoli din Galați, aflată în lichidare, dar obligată să mențină peste 2.600 tep combustibil până la 30 iunie 2026. Proprietarul firmei, Petru Flavius Ertagan, a declarat pentru Europa Liberă că dificultățile financiare au fost comunicate Ministerului Energiei, iar războiul din Ucraina a afectat importurile.
Probleme similare se întâlnesc la Aliz Impex din București și Dialand din Oradea, ambele având cereri de insolvență în instanță.
În contrast, JT Oil și JT Terminal Constanța, gestionate de omul de afaceri Jean Paul Tucan, susțin că au stocurile necesare și capacități de depozitare care ar putea ajunge la 32.000 tone, dacă autoritățile ar finaliza infrastructura necesară, conform directorului Bogdan Aldea.
Statul român a preferat să delege responsabilitatea stocării către operatorii privați, o decizie criticată de experții în energie. Eugenia Gusilov a explicat pentru Europa Liberă că lipsa capacităților de stocare proprii ale statului a dus la această situație. Dumitru Chisăliță subliniază că, deși stocurile sunt gestionate privat, responsabilitatea finală revine statului român prin Ministerul Energiei.
Stocurile externe sunt o vulnerabilitate, spun experții
Problema stocurilor externe, aflate în alte state UE, este atât o vulnerabilitate, cât și o măsură de securitate, spun experții. „Este o slăbiciune de securitate energetică și posibilă deficiență de guvernanță”, afirmă Chisăliță, punctând că delegarea nu exonerează statul de responsabilitate.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România depășește cerința legală de a menține cel puțin 50% din stocuri pe teritoriul național, având 56,86% din rezerve în țară.
Totuși, detaliile despre amplasamentele exacte și operatorii implicați rămân confidențiale, din motive de securitate energetică.
Riscurile geopolitice, precum escaladarea conflictelor, adaugă o presiune suplimentară asupra sistemului de stocare. „Această criză are potențialul să se transforme într-o «lebădă neagră», iar implicațiile pot fi devastatoare”, avertizează Eugenia Gusilov, subliniind că România trebuie să fie pregătită pentru scenarii critice în cazul în care rezervele s-ar epuiza.
Ministrul Energiei îi cere lui Ilie Bolojan să plafoneze prețul benzinei și motorinei
Ministrul Energiei le-a propus premierului Ilie Bolojan și liderilor coaliției măsuri pentru limitarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România, potrivit unui document obținut de Libertatea. Este vorba de o propunere pentru emiterea unei ordonanțe de urgență. Scopul este declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, precum și stabilirea unui preț maxim pentru motorină și benzină standard.
Bogdan Ivan vrea instituirea unui preţ maximal de vânzare a produselor petroliere, care poate fi actualizat lunar, prin hotărâre de Guvern.
Preţul propus este de 8,41 lei/l la benzină standard şi 8,86 lei/l pentru motorină standard.
Prin OUG, acesta propune şi acordarea unei subvenţii în valoare de 0,25 lei/litru inclusiv TVA operatorilor economici care comercializează benzină şi motorină către clienţii finali – persoane fizice şi juridice, precum şi control al exportului de produse petroliere. Măsurile ar urma să se aplice pe 6 luni şi apoi prelungite cu câte 3 luni, în funcţie de situaţie, dacă măsura ar fi adoptată.
Prețul la carburanți miercuri, 18 martie 2026. Motorina premium a trecut de 10 lei pe litru în unele stații din România
Motorina premium a depășit pragul de 10 lei pe litru în mai multe stații de alimentare din România, începând de miercuri, 18 martie, marcând o creștere abruptă de peste un leu pe litru în mai puțin de trei săptămâni. Benzina urmează același trend, apropiindu-se de 9 lei pe litru.
Majorările din noaptea de marți spre miercuri au fost de până la 10 bani pe litru în cazul mai multor lanțuri de benzinării. Astfel, motorina standard a ajuns la 9,30 lei/litru, iar benzina la 8,80 lei/litru.
În Capitală, prețul motorinei premium a atins 9,95 lei/litru înainte de prânz, în timp ce în orașe precum Arad și Sibiu, prețurile pentru motorina superioară au depășit deja pragul psihologic, ajungând la 10,14 lei și, respectiv, 10,01 lei pe litru. La nivel național, diferențele de preț între diverse stații de alimentare rămân relativ mici, oscilând între 10 și 20 de bani pe litru.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
