Cât de extremist este extremistul Simion? Sociolog: „Până-și vede sacii-n căruță. Nici el nu crede ce zice”

Simion, frate cu dracul până trece puntea

George Simion a mulțumit administrației Trump pentru faptul că a scos România din programul Visa Waiver, iar în dezbaterea televizată care a avut loc săptămâna trecută la Euronews, același George Simion a mai făcut o declarație șocantă: el a spus că, dacă va ajunge președinte, va tăia finanțarea Ucrainei, iar România va fi neutră în războiul de la graniță. 

Tot Simion a precizat că, odată cu sosirea sa la Cotroceni, „paraziții” din sistemul bugetar – administrația locală și centrală – vor fi demiși. 500.000 de oameni ar trebui, conform spuselor sale, să-și facă bagajele. 

Cireașa de pe tort? George Simion nu renunță la ideea de a-l pune premier pe Călin Georgescu, amenințând inclusiv cu alegeri anticipate. Sunt doar câteva exemple din discursul politic al liderului AUR, un partid de extremă-dreapta care, împreună cu SOS și POT, a câștigat o treime din Parlament.

Însă, cât din ceea ce spune el acum chiar ar pune în practică dacă ar ajunge la Cotroceni? Până unde s-ar întinde mesajul sau radical? 

Istoricul Bogdan Bucur consideră că George Simion – așa cum singur se laudă – este artist în a arunca cu vorbe. Și doar atât. Să ne amintim doar de casele în valoare de 35.000 de euro pe care le promitea înainte de alegeri și despre care acum a spus că n-au fost decât o strategie de marketing. Evident, continuă specialistul, pe același principiu s-ar putea răzgândi și în alte privințe. Prin urmare, Simion se face frate cu dracul cât să treacă puntea. Însă asta nu înseamnă că ceea ce spune el nu trebuie luat în serios. Dimpotrivă!

Recomandări

Fostul diplomat, actor și jurnalist Andrei Magheru a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Cum își turna „Radu Manoliu” colegii

La vânătoare de voturi cu promisiuni deșarte

„George Simion este un politician care, aflat în campanie electorală, încearcă să vâneze voturi și spune ce vor unii sau alții să audă. Are un discurs pentru fiecare categorie de votanți în parte. Pentru medici, pentru profesori, pentru pensionari, pentru tineri, pentru susținătorii lui Georgescu, pentru diasporă, pentru populația săracă pe care promite s-o îmbogățească, etc”, explică sociologul. „Nu mai vorbim despre declarațiile sale contradictorii. Spune, de exemplu, că îl va pune pe Georgescu premier, apoi zice că va face guvern de uniune națională pentru ca la final să se declare monarhist”, a mai declarat prof. Bucur.

Însă, odată instalat la Cotroceni, discursul său extremist se va mai domoli, consideră specialistul. Iar Simion va uita și promisiunile făcute și angajamentele luate, chiar și Călin Georgescu va fi înlăturat.

Pe principiul MAGA, liderul AUR visează la o Românie Mare, industrializată, bogată, visează la o diasporă care să se întoarcă în țară, însă mesajele sale sunt fie vagi, fără substanță, fie fantasmagorice, imposibil de pus în aplicare. Prin urmare, consideră sociologul Bogdan Bucur, George Simion este un extremist până își vede sacii-n căruță, atâta timp cât el se află în câștig, în avantaj. Pentru că promisiunile sale nu pot fi duse la îndeplinire din simplul motiv că nu sunt viabile. Inclusiv el știe acest lucru. 

Recomandări

Elevul unui liceu tehnologic, după a doua probă a Bacalaureatului: „Istoria este strămoșii noștri” I Reportaj

„Dacă ar câștiga alegerile, ar da cep la cohorte de extremiști adevărați”

Dumitru Borțun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a SNSPA, a precizat pentru Euronews că Simion nu este neapărat un extremist așa cum este definit termenul în manuale, ci, mai degrabă, un individ care dacă ar câștiga alegerile „ar da cep la cohorte de extremiști în țara asta, care chiar există. Niște oameni care ar prinde curaj și ar scoate de la naftalină tot felul de ustensile politice prăfuite și mirosind a trecut. Și nu un trecut onorabil”. 

Din punct de vedere istoric, accederea la puterea a unui lider al extremei drepte se poate face și în interiorul statului de drept. „Noi asistăm astăzi la statul de drept țintit în Europa, unde avem iliberalism: în Slovacia, Ungaria avem un guvern de mână forte, autoritar la Roma. Nu întâmplător vicepremierul italian a salutat victoria candidatului suveranist la București”, a precizat și Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, într-un interviu acordat EduPedu. 

Cele trei fațete ale extremismului 

Recomandări

Subiecte BAC matematică 2025. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

Aceste idei sunt dezvoltate și de sociologul Bogdan Bucur, care a analizat cele trei mari fețe ale extremismului. „Există, în opinia mea, trei tipuri de manifestare efectivă a extremismului. În primul rând, avem un extremist de natură ideologică. Asta înseamnă că există ideologii autoritare, dictatoriale, totalitare care contestă democrația în structura ei liberală și garanțiile statului de drept”. 

Specialistul vorbește despre un extremism ce afectează democrația din exterior. „Vine ca o cometă, lovește pământul și-l acoperă cu un strat gros de cenușă care acoperă soarele. Iar viața democratică sucombă. Așa ceva am experimentat în perioada interbelică. Pur și simplu am avut o mișcare ideologică îmbrățișată de foarte mulți români care a șters de pe fața pământului funcționarea și așa precară a mecanismelor democratice”. Istoricul se referă la mișcarea legionară și la dictatura militaro-fascistă a generalului Antonescu.

A doilea tip de extremism, cel procedural, apare în momentul în care unii actori politici sau partide politice nu mai respectă procedurile statului de drept și procedurile democratice. „Și încep să le conteste, deși ei rămân totuși în interiorul regimului democratic. Pur și simplu abuzează de pârghiile pe care le au, nu mai respectă mecanismele democratice ale statului de drept, nu mai respectă balanța puterilor în stat, își arogă și încep să exercite din ce în ce mai multe puteri subjugând celelalte autorități și puteri ale statului”, explică istoricul Bogdan Bucur.

Acest tip de extremism se naște ca un virus în interiorul unui organism viu care este democrația. „Este precum o ciupercă dăunătoare ce afectează tulpina sănătoasă a unui copac și o mănâncă încet-încet. Iar după câțiva ani asistăm la prăbușirea acelui copac”. Extremismul procedural are ca principală pârghie de acțiune abuzul de putere, mai explică istoricul. 

Extremismul individual cu motivație politică este a treia fațetă a extremismului și se referă la indivizi care practică diferite tipuri de comportamente cu semnificație politică și cu efecte politice în societate. „Comportamente care, deși inițial sunt individuale, cu timpul ele încep să atragă din ce în ce mai mulți adepți și devin, ușor-ușor, mișcări de masă”.

„Diferența dintre extremism și naționalism, ca între țuică și pălincă”

Un președinte care să fie ștampilat, perceput, etichetat ca fiind extremist este un semnal extrem de negativ, consideră sociologul Bucur. „ Dar, în acest moment, aș fi atent în a nu-l eticheta pe domnul George Simion ca fiind extremist în adevăratul sens al cuvântului. El este, mai degrabă, un individ suveranist, naționalist și populist”. 

Pentru că, spune istoricul, între extremism și naționalism există o mare diferență, totuși. „O diferență de un grad, ca între țuică și pălincă. Desigur, raportarea o facem la democrație, care ar trebui să fie în zona unui pahar de șampanie sau a unui pahar cu vin vechi”.

Dacă am fi puși în fața unei astfel de situații, ca George Simion să ajungă la Cotroceni, ne-am afla în fața unui scenariu foarte pesimist. „Timp de 200 de ani, acest popor a luptat pentru ideea de apartenență la civilizația occidentală. Iar acest lucru s-ar putea spulbera”. 

Sociologul este de părere că România trebuie să rămână la masa Europei, să fie o parteneră loială și de încredere. „Să stăm liniștiți, să nu facem gălăgie, să nu creăm probleme, să nu mâncăm semințe și să scuipăm cojile pe jos sau în colegii de bancă, să nu ne băgăm degetul în nas sau să scoatem fluierul și să fluierăm cum face doamna Șoșoacă prin Parlamentul European”. 

Simion, președinte? Sociolog: „Se poate, dar ar fi păcat”

Ce înseamnă pentru imaginea României să aibă un președinte extremist? „Ar fi ca și cum în mijlocul Bulevardului Magheru din București niște cetățeni ar scoate grătarele și s-ar apuca să vândă mici, cârnați și ceafă de porc. Sau ar vinde lenjerie intimă, maiouri și tricouri pe niște tarabe în fața marilor hoteluri de lux din centru precum Maramorosh, Lido sau Athenee Palace, un simbol al civilizației europene. Să vină Simion la Cotroceni ar fi ca și cum în fața acestor clădiri-simbol din București s-ar vinde ouă, brânză și flori. Este o contradicție flagrantă. O alăturare care sugerează un soi de subdezvoltare și balcanism”.

Bogdan Bucur a comparat alegerea lui Simion ca președinte cu un banc. „Era un banc despre posibilitatea instaurării comunismului în Elveția. Răspunsul în ambele cazuri este același: se poate, dar ar fi păcat”.

România trebuie să rămână europeană și democratică, mai spune istoricul. „Bine ar fi să nu îl luăm pe Viktor Orbán drept model, așa cum face domnul Simion, ci pe Donald Tusk, premierul Poloniei care a învins în alegeri un partid similar cu AUR”, a mai precizat prof. Bogdan Bucur.