Legea privind plata pensiilor private este neconstituțională, decide CCR: „O privare de proprietate nejustificată”

Obiecția de neconstituționalitate a legii pensiilor private a fost admisă după lungi amânări

CCR a anunțat oficial că obiecția de neconstituționalitate a legii privind plata pensiilor private a fost admisă.

În ședința din 12 noiembrie, pe agenda CCR s-au aflat obiecțiile formulate atât de grupul parlamentar AUR, cât și de ÎCCJ. Totuși, dezbaterea acestor sesizări a fost amânată pentru 25 noiembrie. CCR amânase deja dezbaterea în 5 noiembrie, stabilind termen pentru 12 noiembrie.

ÎCCJ a sesizat CCR, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților. Administratorii fondurilor au doar drepturi de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ÎCCJ a subliniat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, precum și determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, contravenind prevederilor constituționale.

Motivele neconstituționalității legii plății pensiilor private invocate de ÎCCJ

Magistrații ÎCCJ au afirmat că, „în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.

Totodată, ÎCCJ a criticat soluția legislativă care prevede ca plata pensiilor private să nu mai fie efectuată de fondurile de pensii, ci de entități distincte, numite fonduri de plată a pensiilor private.

„Această soluție este disproporționată, implicând multiplicarea riscurilor de insolvență și creșterea costurilor, având în vedere comisioanele percepute de fiecare entitate”, au transmis magistrații.

ÎCCJ a mai susținut că participanții la fondurile de pensii și-au planificat viitorul financiar pe baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale.

„Modificarea intempestivă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private”, au argumentat magistrații.

ÎCCJ consideră că „sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active”.

Magistrații au invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, subliniind că orice ingerință a statului asupra proprietății trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public și să păstreze proporționalitatea între mijloacele utilizate și scopul urmărit.

„În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, au precizat magistrații ÎCCJ.

Partidul AUR a făcut și el sesizări referitoare la legea plății pensiilor private

Reprezentanții AUR au sesizat CCR, acuzând că „prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II și III!”. Potrivit AUR, beneficiarii modificărilor sunt administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane, și statul român, care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”.

AUR a criticat legea, afirmând că aceasta „reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață”.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri. Parlamentarii AUR au votat împotrivă, iar POT s-a abținut.

Prevederile proiectului de lege găsit neconstituțional

Proiectul de lege reglementa cadrul legal pentru autorizarea, organizarea, funcționarea, supravegherea și controlul furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private.

Conform articolului 55, membrii unui fond de plată puteau primi maximum 30% din valoarea activului personal transferat către fondul de plată, o singură dată, sub formă de plată unică, iar bolnavii cu afecțiuni oncologice puteau primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal, conform Legii nr. 293/2022.

Pensia privată se plătește lunar de către furnizor din activele fondului de plată, iar cheltuielile sunt suportate de membru sau beneficiar. În cazul schimbării domiciliului în altă țară, pensia privată poate fi plătită în moneda locală sau într-o altă monedă convenită, conform contractului de plată.

Proiectul prevedea organizarea sistemului de plată a pensiilor private prin fonduri special constituite, administrate de furnizori autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Fondurile de plată sunt de două tipuri: fonduri de retragere programată, care oferă pensii pe o perioadă limitată, și fonduri de pensii viagere, care oferă pensii pe întreaga durată de viață a membrului sau supraviețuitorului.

Astfel, legea stabilea suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private și transferul activului personal către un fond de plată. Administratorii fondurilor percep comisioane pentru acoperirea cheltuielilor și realizarea de profit.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE