E important pentru că, cu cât o furtună se mișcă mai încet, cu atât cade mai multă ploaie pe o zonă mică și devine mai mare riscul de inundații serioase. Olanda ne învață cum putem face față acestui risc.

Cu patru zile înainte ca inundațiile mortale să măture vestul Germaniei și părți din Belgia, Hannah Cloke se uita la o prognoză de vreme extremă pe un sistem european de alertă de inundații. Cercetătorii „se felicitau singuri, în mod stupid, că iată, prognozăm ceva așa devreme… Presupunerea era că asta chiar va fi util”, spune Cloke, hidrolog și specialist în prognoza inundațiilor la Universitatea Reading. În schimb, a urmărit apoi cu uimire scenele devastării și ale morții, în ciuda avertismentelor. „Nu ar trebui să vedem un număr atât de mare de oameni murind în 2021 din cauza inundațiilor, nu ar trebui să se întâmple”, a declarat ea pentru Science

Pe măsură ce devine tot mai clară magnitudinea dezastrului, cercetătorii europeni se străduiesc să înțeleagă cum se pot produce atâtea daune în unele din țările cele mai bogate și mai tehnologic avansate ale lumii, în ciuda investițiilor majore în prognoza și pregătirile pentru inundații, catalizate de fenomenele precedente.  

Cercetătorii examinează dacă încălzirea globală a fost un combustibil pentru acest dezastru și ce poate însemna asta pentru viitor.

Începând din 13 iulie, furtunile intense au dus la 15 centimetri de ploaie în 24 de ore, ceea ce a umflat râurile, iar apoi inundațiile au cuprins casele și mașinile și au declanșat masive alunecări de teren. 

Principalul suspect: încălzirea globală

Peste 200 de oameni au murit – 171 în Germania și 31 în Belgia – iar numărul lor este așteptat să crească.

Furtuna lentă - ce este și de ce trebuie să ne temem de ea
Cancelarul german Angela Merkel și premierul de stat din Renania-Palatinat Malu Dreyer discută cu reprezentanții municipalități din Adenau | Foto EPA

Pe 18 iulie, cancelarul german Angela Merkel a vizitat Adenau, unul dintre orașele lovite. Scena a fost „înfiorătoare”, a spus ea. „Limba germană cu greu poate descrie această devastare”. În aceeași zi, mai multe inundații rapide au lovit Bavaria, în sud-estul Germaniei.

Cercetătorii abia încep să descifreze rețeaua complexă de factori sociali, climatici și hidrologici care au contribuit la această catastrofă. Dar deja au în minte niște suspecți, inclusiv un climat în încălzire, care poate supraîncărca furtunile. Altă cauză poate fi faptul că planurile europene de dezastru se concentrează pe râurile mari, în loc de afluenții de volum mai mic, cel mai puternic afectați de furtuni.

„Ne-am focusat mult pe marile râuri”, explică, citat de Science, William Veerbeek, un expert în managementul inundațiilor urbane la IHE Delft Institute for Water Education. „Încă mai e mult de făcut pe fluxurile mai mici”.

De ani, oamenii de știință au avertizat că încălzirea globală va însemna mai multe inundații în Europa și în alte părți ale lumii. Aerul mai cald conține mai multă umiditate, ceea ce se poate traduce în ploi mai puternice.

Până în anul 2100, daunele produse de inundații pe continent ne-ar putea costa în jur de 48 de miliarde de euro pe an – cu 7,8 miliarde de euro mai mult decât în prezent, dacă nu facem mai mult pentru a ne pregăti. Iar numărul de oameni afectați s-ar putea dubla, până la 350.000, spune centrul de cercetare al Comisiei Europene.

Unele râuri europene manifestă deja schimbări legate de climă, spune Fred Hatterman, hidrolog și expert în inundații la Institutul Potsdam pentru  Cercetarea impactului climei.

Furtuna lentă - ce este și de ce trebuie să ne temem de ea
Un bărbat trece pe lângă un parc inundat de-a lungul fluviului Dunărea în Belgrad, Serbia | Foto EPA

De-a lungul Dunării, de exemplu, inundații care înainte aveau loc o dată la 50 de ani se întâmplă acum de două ori mai des, potrivit cercetărilor recente, încă nepublicate, ale institutului.

Rolul furtunilor lente

Studii noi indică faptul că astfel de riscuri ar putea crește, dacă încălzirea climatică încetinește vânturile de mare altitudine care înconjoară emisfera nordică – ceea ce va face ca furtunile ploioase să rămână mai mult deasupra unor peisaje susceptibile la inundații. Acest fenomen a fost deja legat de valuri devastatoare de căldură în Rusia și inundații în Pakistan.

Furtunile care rămân deasupra Europei erau cândva extrem de rare. Dar, potrivit unui studiu publicat luna trecută în Geophysical Research Letters, în scenariul cel mai rău posibil, astfel de furtuni ar putea deveni de 14 ori mai frecvente în 2100 decât erau la începutul secolului.

Tiparul meteorologic exact de la baza furtunii actuale este diferit, spune autorul principal al lucrării, hidroclimatologul Hayley Fowler de la Universitatea Newcastle, pentru Science. 

Dar dinamica generală este asemănătoare: o furtună lentă copleșește sistemul de râuri al unei regiuni.

Această analiză este prima care evaluează rolul furtunilor lente în provocarea averselor extreme în Europa. Studiul a folosit modele pe calculatorul Met Office cu o rezoluție de 2 kilometri, aceeași folosită în prognoza vremii pe termen scurt.

Oamenii de știință au evaluat modificările în furtunile care se mișcă lent, într-un scenariu în care emisiile de carbon nu sunt tăiate și continuă să crească.

Furtunile proiectate în noul studiu se mișcă chiar mai încet decât cele care au inundat Germania, Olanda și alte țări în ultima săptămână și asta ar duce la căderi de ploaie și inundații și mai extreme. „Acest studiu arată că, pe lângă intensificarea ploilor cu încălzirea globală, ne putem aștepta și la o creștere a furtunilor lente. Asta este foarte relevant pentru inundații recente precum cele văzute recent în Germania și Belgia, care subliniază impactul devastator al furtunilor lente”, spune, pentru The Guardian, profesoara Lizzie Kendon de la Met Office Marea Britanie.

„Analiza ne dă o idee foarte utilă despre felul în care climatul se poate schimba, dacă oamenii nu se schimbă, în termeni de emisii și de comportament”, spune Abdullah Kahraman de la Universitatea Newcastle University din Marea Britanie, coordonatorul studiului.

Niciun deces în Olanda. Politica „să faci loc pentru râu” a olandezilor

Inundațiile au ajuns deja cel mai distrugător fenomen natural din nordul Europei. Evenimente precedente –  inclusiv inundațiile mortale din 2002- au făcut Comisia Europeană să lanseze Sistemul european de avertizare privind inundațiile, cu rolul de a da o alarmă timpurie managerilor sistemelor de urgență.

Dar săptămâna trecută, viteza și intensitatea inundațiilor din Germania – mai ales în orașele mici așezate lângă pârâuri – au luat majoritatea oamenilor prin surprindere, scrie revista Science.  

Furtuna lentă - ce este și de ce trebuie să ne temem de ea
Fotografie aeriană cu râului Maas lângă Arcen, în Olanda | Foto: EPA

„Pur și simplu nu a fost timp”, spune Hattermann. „Apoi, sigur, oamenii au fugit să-și salveze mașinile și alte bunuri și evident că s-au întâmplat lucruri rele”.

În Olanda, decenii de pregătire par să fi ajutat. Chiar dacă râul Meuse, care trece prin Olanda și estul Belgiei, a bătut un record de debit stabilit în 1993, a cauzat mult mai puține daune decât în alte părți. Un afluent al lui Meuse a inundat centrul orașului  Valkenburg, dar nu a fost înregistrat niciun deces. 

Autoritățile au fost mai bine pregătite și au putut comunica mai rapid cu oamenii, crede profesorul Jeroen Aerts, șeful departamentului de risc climatic și hidrologic de la Universitatea Vrije din Amsterdam. „Am văzut mai bine valul venind și încotro se ducea”, a spus Aerts pentru CNN.

Țara scoasă de sub ape

Olanda, țara fără munți – cel mai înalt vârf al său e într-o insulă din Caraibe, protectoratul Saba -, are o istorie amplă a managementului apei.

Succesul lor în confruntarea acestui dezastru poate să ofere lumii un plan pentru gestionarea inundațiilor, mai ales că încălzirea globală va face fenomenele extreme de ploaie să fie mai comune.

Politicile olandeze menite să facă „loc pentru râu” au lărgit și adâncit canalele râului și au rezervat teren unde poate merge apa la inundații. Au fost proiectate astfel de măsuri pentru a reduce vârfurile inundațiilor pe Meuse cu până la 1 metru, spune, pentru Science, Nathalie Asselman, expert în managementul inundațiilor și consilieră a guvernului olandez la institutul de cercetare Deltares. 

Olanda s-a luptat cu râurile și marea umflate timp de aproape un mileniu. Trei mari fluvii europene: Rinul, Meuse și Scheldt, își au deltele în Olanda, și mare parte din terenul acestei țări se află sub nivelul mării. Guvernul olandez spune că 60% din țară este la risc de inundație. În esență, mare parte din Țările de Jos se scufundă.

Infrastructura lor de management al apei este printre cele mai bune din lume și cuprinde: ziduri uriașe cu brațe mobile, de mărimea a două terenuri de fotbal, dune de coastă care sunt consolidate cu 12 milioane metri cubi de nisip pe an, precum și politicile de a oferi spațiu fluviilor, menționate mai sus.

Forța acestei infrastructuri stă în organizare. Olandezii au o ramură a guvernului dedicată exclusiv apei: Directoratul General pentru Managementul Apei, care gestionează aproximativ 1.500 de kilometri de apărări construite de om. În plus, la nivel local există o rețea de organisme alese, consilii a căror singură funcție este managementul apei – de la inundații la apă reziduală, spune Aerts. 

Primul astfel de „consiliu local al apei” a fost înființat în Leiden, în 1255 – cam de-atunci țara a realizat că are nevoie de un sistem robust de management al apei.

„Oamenii au nevoie de o oră, nu mai mult”

Unii cercetători examinează felul în care oamenii răspund la avertismentele privind inundațiile. După inundațiile din 2002 din estul Germaniei, Bruno Merz, hidrolog și inginer civil la Centrul Helmholtz din Potsdam al Centrului german de cercetare în geoștiințe, a făcut un sondaj printre rezidenți. 

O treime dintre oamenii care au primit avertismente legate de inundații au spus că „habar nu aveau” ce să facă apoi cu această informație.

Acum, Merz vrea să afle dacă această confuzie a contribuit la valul de decese din prezent. „Toate datele arată că (..) atunci când oamenii primesc un avertisment și-l iau în serios, se pot salva”, spune el. „Au nevoie de o oră, nu mai mult”.

Serviciul de management al urgențelor Copernicus spune că a trimis mai mult de 25 de avertismente pentru regiuni specifice ale bazinelor Rinului și râului Meuse în zilele dinaintea inundațiilor, prin sistemul european de avertismente privind inundațiile – cu mult înainte ca ploile intense să declanșeze inundațiile rapide.

Dar puține din aceste avertismente timpurii par să fi fost transmise la timp rezidenților, care au fost luați prin surprindere, scrie CNN. Au apărut astfel întrebări dacă lanțurile de comunicare de la nivelul central-european către regiuni funcționează.

„Cu siguranță a fost un blocaj serios în comunicare, ceea ce în unele cazuri a costat vieți umane”, spune, pentru CNN, Jeff Da Costa, un cercetător doctorand în hidrometeorologie la Universitatea Reading în Marea Britanie.

Da Costa se concentrează, în cercetarea sa, pe sistemele de avertisment privind inundațiile. Și casa părinților săi din Luxemburg a fost afectată în weekend. El spune că experiențele ultimei săptămâni arată că este adesea un decalaj între avertismentele legate de vreme extremă emise de cercetători și acțiunile pe care le iau autoritățile în teren. 

Unele dintre avertismente – inclusiv în Luxemburg- au fost emise numai după ce inundațiile deja loviseră, spune Da Costa.

Oamenii, inclusiv familia mea, au fost lăsați pe cont propriu, fără indicații despre ce să facă și fără să li se dea oportunitatea să se pregătească.

Cercetătorul Jeff Da Costa, pentru CNN:
Citeşte şi:

Temeri în Germania: regiunile distruse de inundații riscă să devină focare COVID

Criza gunoaielor: Garda de Mediu, îngăduitoare cu agenţii economici din sectorul 1 fără contract de salubrizare

Cum explică Comitetul de Vaccinare creșterea procentului de infectare în rândul celor imunizați

„Respir ușurată când îmi pleacă bălăriile” » Până aici a fost! Anamaria Prodan, declarații devastatoare: „NU stau să mă milogesc”
PARTENERI - GSP.RO
„Respir ușurată când îmi pleacă bălăriile” » Până aici a fost! Anamaria Prodan, declarații devastatoare: „NU stau să mă milogesc”
BOMBĂ! Câți bani primește Monica Gabor după divorțul de Mr. Pink. Surpriză colosală, nimeni nu se aștepta la asta
Playtech.ro
BOMBĂ! Câți bani primește Monica Gabor după divorțul de Mr. Pink. Surpriză colosală, nimeni nu se aștepta la asta
Mărturiile cutremurătoare ale singurilor supravieţuitori ai tragediei de pe Siret: "Îi vedeam pe toţi că se scufundă"
Observatornews.ro
Mărturiile cutremurătoare ale singurilor supravieţuitori ai tragediei de pe Siret: "Îi vedeam pe toţi că se scufundă"
Horoscop 3 august 2021. Taurii pot descoperi soluții pentru probleme cu care își bat capul de mai multe luni
HOROSCOP
Horoscop 3 august 2021. Taurii pot descoperi soluții pentru probleme cu care își bat capul de mai multe luni
Ce s-a aflat despre cei 5 tineri care s-au înecat în Siret. Claudiu, de 14 ani, a murit încercând să-și salveze prietenii
Știrileprotv.ro
Ce s-a aflat despre cei 5 tineri care s-au înecat în Siret. Claudiu, de 14 ani, a murit încercând să-și salveze prietenii
Cum a ajuns o tânără speranţă a ţării în sport vedetă în filme pentru adulţi. "Când i-am spus mamei, a fost şocată"
Telekomsport
Cum a ajuns o tânără speranţă a ţării în sport vedetă în filme pentru adulţi. "Când i-am spus mamei, a fost şocată"
(Publicitate) BestSecret - Super-oferte la haine și accesorii. Reduceri de până la 80%
PUBLICITATE
(Publicitate) BestSecret - Super-oferte la haine și accesorii. Reduceri de până la 80%