Situația de la Șantierul Naval Mangalia a revenit în atenția publică după ce la prima licitație organizată pentru vânzarea activelor, pe 29 iunie, nu s-a prezentat niciun investitor, deși compania germană Rheinmetall își exprimase anterior intenția de preluare.

De ce statul nu controlează procedura de faliment

Irineu Darău a subliniat că infrastructura de la Mangalia este marcată de un statut juridic complex, în care statul deține doar terenul pe care se află șantierul, în timp ce echipamentele și activele aparțin societății aflate în faliment.

„Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener – Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a spus Irinel Dărău

În plus, peste 95% din masa credală este deținută de fostul partener privat, Damen, existând totodată și un litigiu internațional în derulare.

„E un proces de câteva săptămâni sau câteva luni pe care statul român nu îl controlează. Nu putem controla nici deciziile judecătorilor, nici acțiunile creditorilor. Ar fi ilegal să încercăm așa ceva și sunt foarte transparent în treaba asta. Eu nu pot să mint, nu pot să spun oamenilor că ieri va fi salvat șantierul”, a declarat ministrul interimar al Economiei.

Următorul pas procedural important este fixat pentru data de 28 septembrie, când administratorul judiciar va solicita în instanță un alt traseu pentru valorificarea activelor, după ce seria de licitații cu valoarea maximă de 184 de milioane de euro nu a atrag vreun cumpărător.

Miza de 920 de milioane de euro și condiția impusă nemților de la Rheinmetall

Planul de redresare vehiculat de autorități este strâns legat de programul european SAFE, destinat achiziției de echipamente de apărare și securitate. Pachetul în valoare de 920 de milioane de euro, aprobat la nivel european la sfârșitul lunii mai, vizează construcția a patru nave de patrulare.

Guvernul de la București a condiționat virarea acestor fonduri către compania germană Rheinmetall de realizarea fizică a investiției și a construcției navelor chiar pe șantierul de la Mangalia.

Ministrul Economiei a explicat că statul și-a făcut datoria contractuală prin negocierea unor condiții severe de cooperare, însă nu poate obliga un gigant privat să participe la procedurile de licitație ale administratorului judiciar dacă acesta consideră că termenii comerciali nu sunt încă pregătiți.

Logica economiei de piață și greșelile din trecut

Răspunzând criticilor legate de neprezentarea Rheinmetall la licitația din 29 iunie, Irineu Darău a arătat că o statul nu funcționează după reguli de comandă și că partenerii privați analizează cu atenție riscurile juridice și tehnice înainte de a face investiții de sute de milioane de euro.

Echipamentele degradate, anii de insolvență și litigiile internaționale îngreunează orice demers. În plus, la nivel global există un număr foarte restrâns de corporații care dispun de capacitatea financiară și operațională necesară pentru a gestiona un șantier de o asemenea amploare.

Proiectul finanțat prin SAFE are ca termen de derulare anul 2030, motiv pentru care autoritățile susțin că pașii de cooperare continuă, chiar dacă faza inițială de vânzare a activelor nu a adus rezultatul scontat.

Pentru muncitorii de la Mangalia și pentru industria navală românească, clarificarea statutului juridic din toamnă rămâne însă principalul prag de trecut.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.