Ambasada Canadei, în decembrie '89: ”Tradiționala pasivitate românească este contrazisă de studenți și muncitori curajoși”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un raport trimis către Ministerul de Externe de la Ottawa pe 20 decembrie 1989, ambasada Canadei la București relata veștile despre represiunea sângeroasă de la Timișoara și descria situația tot mai tensionată de la București. ”Tradiționala pasivitate românească este contrazisă acum de studenții și muncitorii curajoși”, spunea raportul diplomatic.
Cuprins:
- Ziua de 20 decembrie 1989 a fost una plină pentru diplomații occidentali, care reacționau fiecare pe canalele sale, la evenimentele de la Timișoara.
- O telegramă diplomatică trimisă în acea zi de ambasada Canadei la București către ministerul de Externe de la Ottawa descria situația tensionată din România după represiunea sângeroasă de la Timișoara.
- O altă telegramă, trimisă tot pe 20 decembrie de diplomații americani din Budapesta către Washington, relata acuzațiile lansate de Guvernul român la adresa Ungariei.
- În același interval de timp, o declarație susținută la OSCE de către ambasadorul SUA, în prezența lui Teodor Meleșcanu, îi avertiza pe oficialii români că apărarea represiunii de la Timișoara îi face responsabili și complici.
- Libertatea a scris deja că în exact această reuniune, dar și în alta precedentă, Teodor Meleșcanu cataloga evenimentele de la Timișoara drept "zvonuri și relatări de presă nefondate"
Sub titlul ”România, începutul sfârșitului sau un alt Brașov?”, raportul ambasadei Canadei către Ottawa încerca să prefigureze cum se va termina revolta începută la Timișoara, mai exact dacă aceasta va duce la căderea regimului sau se va termina brutal, așa cum a fost cazul evenimentelor din Brașov 1987.
Documentul a fost obținut pe baza legislației privind liberul acces la informații și publicat de jurnalistul și profesorul canadian Stanley Tromp, pe blogul lui.
În opinia ambasadei, prima variantă era mai probabilă.
Există puține îndoieli că la Timișoara a curs mult sânge, dar că opoziția față de regim continuă totuși. Acest fapt arată că lucrurile stau diferit față de evenimentele din Valea Jiului 1977 sau Brașov 1987. (…) Chestiunile sunt acum politice, nu economice, iar tradiționala pasivitate românească este contrazisă de studenții și muncitorii curajoșiTelegrama trimisă de ambasadei Canadei:
În telegrama trimisă exact acum 30 de ani, diplomații canadieni descriu și situația tensionată și ”bizară” de la București.
”Situația de la București este bizară, în sensul că presa, în afară de insistența inițială privind respectarea legii, continuă să ignore cea mai serioasă amenințare la adresa lui Ceaușescu din ultimii 25 de ani, iar viața pare să se desfășoare normal.
Totuși, chiar și un observator obișnuit poate vedea numărul mare de patrule și de forțe de securitate și paramilitare înarmate până în dinți. Nivelul de securitate a fost crescut în fabrici și universități sau campusuri.
În acest timp, oficialii se ascund și mulți dintre noi nu putem obține răspunsuri de la autorități pe probleme consulare, administrative sau politice”, spune telegrama.
Mesajul conține și un post scriptum, în care diplomatul canadian menționează o discuție telefonică cu o sursă din Timișoara.
Tocmai am primit un telefon de la un student din Timișoara, care, deși a preferat să nu intre în detalii, a spus că Armata a bătut în retragere. Sunt 80.000 de oameni care demonstrează în piața centrală, iar pentru moment nu există violențe. Telegrama trimisă de ambasadei Canadei la București:
Oficialii români, deranjați de solidaritate maghiarilor de la Budapesta
În vreme ce diplomații occidentali încercau să înțeleagă cum trebuie să abordeze situația, la București, oficialii români încă mai făceau eforturi pentru a prezenta revolta drept o tentativă de intervenție externă.
Potrivit unui alt document diplomatic, trimis de data aceasta de ambasada SUA la Budapesta către Departamentul de Stat de la Washington, ministrul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei chiar pe 20 decembrie 1989.
Scopul: ”Bucureștiul și-a repetat poziția cum că revoltele sunt organizate din străinătate pentru a viola independența și integritatea teritorială a României și pentru a destabiliza țara”, notează documentul diplomatic.
În același timp, precizează documentul, ”ministrul român de Externe a cerut Ungariei să oprească demonstrațiile de la ambasada României la Budapesta”.
De menționat că oficialii români au făcut mai multe eforturi pentru a opri manifestațiile populației maghiare de la Budapesta.
Un alt document diplomatic american nota un amănunt incredibil.
Ambasadorul României la Budapesta, (Traian) Pop a telefonat la Ministerul de Externe pe 18 decembrie și a cerut interzicerea unui moment de veghe la lumina lumânărilor care urma să aibă loc în fața ambasadei, lucru pe care Ministerul de Externe nu are cum să îl facă din punct de vedere legal.Telegrama trimisă de ambasadei SUA la Budapesta:
Avertismentul SUA pentru oficialii români
Tot în ziua de 20 decembrie, la Viena, diplomații străini prezenți la o reuniune OSCE condamnau represiunea de la Timișoara și cereau autorităților române să oprească vărsarea de sânge.
Un document obținut de Libertatea reproduce declarația dramatică a ambasadorului SUA la OSCE, John J. Mareska, care conține un mesaj adresat direct lui Teodor Meleșcanu, aflat la reuniune.
”Reprezentanții României prezenți aici ar putea să răspundă la această declarație făcând apel la proceduri meschine sau ascunzându-se în spatele unei false interpretări a conceptului de amestec în problemele interne.
Trebuie să fie avertizați din timp de consecințele morale ale unei astfel de complicități. Niciun standard al dreptului internațional nu îi va elibera de responsabilitatea pe care o poartă pentru astfel de măsuri.
Toți oamenii civilizați condamnă ce s-a întâmplat în România, iar cei care vor apăra aceste acțiuni vor fi condamnabili”, avertiza diplomatul american.
Libertatea a scris cum în exact acea reuniune, Theodor Meleșcanu s-a opus propunerii reprezentantului Austriei de a păstra un moment de reculegere și a negat informațiile privind presupusele evenimente, catalogându-le drept ”relatări de presă neconfirmate”.
