Ce vede Putin când se uită la harta Poloniei și Ucrainei: 70 de milioane de oameni, o barieră care poate pune capăt viselor sale imperiale

Comentează
Vladimir Putin, îmbrăcat într-un costum negru, cu cămașă albă și cravată închisă la culoare, stă pe scaun în fața unui birou pe care e desfășurată o hartă
Analiză

Ceva ce trecem adesea cu vederea. E timpul să deschidem ochii, pentru că există riscul să irosim o mare comoară.

Jurnalistul polonez Jerzy Wojcik a publicat acest text în revista Sestry. Libertatea îl publică integral cu acordul autorului.

Polonia și Ucraina, legate geografic și de un inamic comun, trebuie să creeze un pol de putere independent

Stabilitatea europeană la vest de Oder se bazează pe proceduri. În est, pacea înseamnă doar o pauză pentru reîncărcarea armelor. Agresiunea rusă din februarie 2022 a distrus mitul inviolabilității frontierelor, iar regiunea s-a confruntat cu un risc existențial. Având în vedere epuizarea modelului economic existent al Uniunii Europene și orientarea strategică a Statelor Unite către Pacific, axa Varșovia-Kiev a încetat să mai fie un concept teoretic al publiciștilor. A devenit o necesitate reală.

Polonia și Ucraina, legate geografic și de un inamic comun, trebuie să creeze un pol de putere independent. Alternativa este, în cel mai bun caz, statutul unei zone tampon între marile puteri și destabilizată de Kremlin, sau, în cel mai rău caz, o versiune a secolului XXI a unei colonii rusești.

Istoria Europei este un proces de schimbare a centrelor. În ultimele trei decenii, inima Uniunii a bătut pe linia Paris-Berlin. Aceasta slăbește pe fondul stagnării economice din zona euro și al unei serii de calcule greșite privind Rusia. Golul rezultat este umplut de ceea ce se întâmplă în Europa Centrală și de Est. Nu este vorba de o revenire sentimentală la conceptele jagiellone, ci de un calcul rece al intereselor. Într-o lume în care politica de putere dură, protecționismul și o luptă brutală pentru resurse revin, doar cei puternici vor supraviețui. Singure, Polonia și Ucraina sunt pioni pentru jucătorii globali. Împreună, pot schimba regulile jocului.

Fuziunea socială a depășit tratatele

Reacția societății poloneze la criza refugiaților din 2022 depășește modelele sociologice standard. Statul polonez, cu resurse instituționale limitate, a evitat paralizia datorită mobilizării imediate în masă a cetățenilor. Nu au fost create tabere de refugiați izolate în Polonia. Integrarea a avut loc în cadrul structurii sociale - în case și apartamente private. Acest fenomen a creat baza unei uniuni sociale de facto, care a precedat deciziile politice cu un deceniu.

Cifrele confirmă sustenabilitatea acestui fenomen. Conform datelor Institutului de Asigurări Sociale pentru anul 2024, peste 750 de mii de cetățeni ucraineni lucrează legal și construiesc PIB-ul Poloniei, plătind contribuții de miliarde de zloți. Contrar narațiunilor populiste, aceștia nu reprezintă o povară pentru sistem, ci salvarea acestuia.

Ucrainenii acoperă decalaje demografice critice în sectoare variind de la construcții și industrie grea, prin logistică, până la servicii IT avansate și medicină. Acest proces funcționează în ambele sensuri.

Companiile poloneze au devenit un partener cheie pentru întreprinderile ucrainene, iar porturile poloneze (Gdansk, Gdynia) și autostrăzile reprezintă singura fereastră sigură către lume pentru economia ucraineană, care suferă de pe urma unei blocade maritime.

Din păcate, acest potențial este acum irosit. Disputele istorice și jocurile electorale cinice au înlocuit gândirea strategică în ambele capitale. Politicienii folosesc instrumental emoțiile pentru a obține câștiguri instantanee în sondaje, indiferent de costuri.

Propaganda rusă masivă se infiltrează în această țesătură sfâșiată, alimentând ostilitatea. Efectul este vizibil cu ochiul liber - capitalul încrederii reciproce se topește lună de lună. Dacă elitele politice ale ambelor țări, indiferent de orientarea lor, nu înțeleg impactul distructiv al comportamentului lor, nicio cantitate de tratate sau centre logistice nu va ajuta. Fără conexiune socială, uniunea va deveni literă moartă, iar infrastructura va rămâne un monument ruginit al unei oportunități irosite.

Geoeconomie: titan, litiu și noul tabel periodic

Geopolitica modernă depinde din ce în ce mai mult de accesul la materii prime critice. Transformarea energetică și digitală a Uniunii Europene necesită aprovizionare stabilă cu litiu, cobalt, titan și metale din pământuri rare. Lanțurile de aprovizionare cu aceste materii prime sunt controlate în prezent de China și, în mare măsură, de Rusia. Europa caută cu disperare o alternativă pentru a evita șantajul asupra materiilor prime în viitor. Ucraina are o astfel de alternativă.

Conform Studiului Geologic al Ucrainei și analizelor de piață din 2022, țara a documentat zăcăminte a 22 din cele 34 de materii prime identificate de Bruxelles ca fiind strategice pentru securitatea UE.

Litiu: zăcămintele din regiunile Kirovohrad și Donețk (în special zăcămintele Șevcenkivske și Polokhivske) se numără printre cele mai mari de pe continent. Litiul este necesar pentru producerea bateriilor, pe care se bazează viitorul industriei auto europene. În loc să-l importe din America de Sud sau China, fabricile europene îl pot obține de peste granița de est.

Titan: Ucraina are un ciclu complet de exploatare și prelucrare primară a titanului. Înainte de război, giganții aviației precum Airbus și Boeing se bazau foarte mult pe titanul de la concernul rusesc VSMPO-AVISMA. Preluarea acestui rol de către Kiev ar priva pentru totdeauna Rusia de influență asupra industriilor occidentale de aviație și apărare.

Metale semiconductoare: Ucraina are rezerve de galiu, germaniu și grafit. În contextul războiului comercial dintre SUA și China, precum și al restricțiilor la export impuse de Beijing, rezervele ucrainene devin de importanță națională pentru întreaga comunitate transatlantică.

Polonia nu poate fi un observator pasiv în această situație. Ea joacă rolul unui centru tehnologic, financiar și logistic natural. Avem acces la piețele de capital, la infrastructura de transport și la un cadru juridic stabil al UE, lucru de care investitorii din Est nu dispun. Combinarea resurselor ucrainene cu potențialul de procesare și organizațional polonez ar crea o putere industrială în Europa Centrală.

Jocul s-a terminat, cine va beneficia de această bogăție. Banca Mondială estimează costul reconstrucției Ucrainei la 486 de miliarde de dolari. Aceasta este o piață mai mare decât Planul Marshall.

Grupurile occidentale din Germania, Franța și SUA lucrează deja activ pentru obținerea contractelor miniere. Dacă Varșovia și Kievul nu vor crea imediat holdinguri comune de minerit și prelucrare, rolul Poloniei se va limita la o rută de tranzit, iar rolul Ucrainei se va limita la un furnizor de materii prime ieftine. Vrem să fim doar un „hub”? Un hub este, în esență, un lucrător în depozit. Polonia și Ucraina ar trebui să devină acționari și producători.

Infrastructura guvernamentală: energie și logistică

O uniune politică fără o conexiune fizică prin infrastructură rămâne doar o declarație pe hârtie. Integrarea reală are loc la nivelul conductelor, cablurilor și căilor ferate. Axa Varșovia-Kiev are potențialul de a deveni noua coloană vertebrală energetică a Europei.

Ucraina, cu puternica sa industrie nucleară, are un surplus structural de energie ieftină, fără emisii (cu excepția perioadelor de atacuri masive rusești, care sunt temporare în perspectiva deceniilor). Polonia, care se luptă cu transformarea cărbunelui, are nevoie de aprovizionare stabilă cu energie electrică. Reactivarea liniei electrice Hmelnițki-Rzeszów este doar începutul. Construirea de noi interconectori ar stabiliza sistemele ambelor țări și ar crea o piață energetică comună, rezistentă la fluctuațiile prețurilor gazelor.

Logistica feroviară nu este mai puțin importantă

Diferența de lățime a șinelor (1435 mm în Europa față de 1520 mm în Est) este un obstacol fizic pe care Rusia îl folosește de ani de zile pentru a izola Ucraina de Occident.

Construcția unei linii feroviare cu ecartament standard către Lviv și Kiev, precum și a unei rețele de „porturi uscate” pentru transbordare la graniță, este un proiect de importanță militară și economică. Acesta va elibera exporturile ucrainene de dependența de starea de spirit a Kremlinului, care blochează Marea Neagră, și va integra permanent economia ucraineană în fluxul sanguin european.

Complementaritatea sabiei și scutului

Agresiunea Rusiei a expus slăbiciunea sistemelor de securitate europene bazate pe „putere soft” și pe încrederea în inviolabilitatea tratatelor. Flancul estic al NATO are nevoie de un factor de descurajare real. Ucraina aduce în alianța cu Polonia o resursă pe care nicio altă armată din Europa nu o deține: know-how unic în purtarea unui război terestru la scară largă împotriva Rusiei. Ucrainenii au revoluționat războiul cu drone, utilizarea artileriei de precizie și sistemele de control al câmpului de luptă în timp real. Această experiență nu poate fi dobândită pe niciun teren de antrenament.

Polonia, la rândul său, implementează un program fără precedent de modernizare tehnică, consolidându-și potențialul „greu”. Achiziționarea de tancuri Abrams și K2, artilerie cu rachete HIMARS și avioane de vânătoare F-35 creează masa de care Ucraina are nevoie ca ariergardă. Aceste două potențiale se completează perfect: inovația și experiența de luptă a Ucrainei și baza industrială și logistică și puterea de foc a Poloniei.

Cooperarea trebuie să depășească aprovizionarea temporară cu echipamente

Este necesară crearea unor structuri de comandă comune, unificarea procedurilor de instruire și, cel mai important, lansarea producției în masă de muniție pe baza fabricilor comune de apărare ale ambelor țări (de exemplu, cooperarea în producția de tunuri-obuziere Krab și Bohdana). Geopolitica nu tolerează vidul.

Dacă Ucraina va cădea sau va fi forțată să intre într-un armistițiu neprofitabil, Polonia va deveni un stat de primă linie în sensul deplin al cuvântului. Aceasta înseamnă o creștere bruscă a costurilor serviciului datoriei, un flux de investiții străine și necesitatea de a menține economia într-un mod semi-războinic.

Radiodifuziunea de stat poloneză cere o Ucraină puternică și înarmată. Radiodifuziunea de stat ucraineană cere o ariergardă sigură și industrializată în Polonia. Fără teritoriul polonez, apărarea Ucrainei este imposibilă din punct de vedere logistic.

Washingtonul are vedere la Oceanul Pacific

În contextul global mai larg, alianța polono-ucraineană este esențială pentru Statele Unite, deoarece Washingtonul își mută inevitabil atenția către Pacific pentru a concura cu China.

Americanii nu vor și nu pot păstra sute de mii de soldați în Europa pentru a monitoriza Rusia. Au nevoie de un partener regional, un „Israel european”, care să își asume sarcina stabilizării flancului estic. Varșovia-Kiev, care deține cea mai mare forță terestră combinată din NATO (cu excepția Statelor Unite și a Turciei), este un candidat ideal pentru acest rol. Pentru Polonia și Ucraina, aceasta înseamnă un avantaj în relațiile cu Statele Unite - garanții de securitate și transferuri de tehnologie în schimbul monitorizării Rusiei.

Energie nouă pentru Europa

Bătrânul continent se confruntă cu o criză de competitivitate și determinare. Modelul economic bazat pe energie ieftină din Rusia și exporturi de înaltă tehnologie către China s-a epuizat. Tandemul franco-german, care timp de decenii a dat tonul integrării, dă semne de oboseală și lipsă de viziune strategică. În acest context, uniunea polono-ucraineană nu este un proiect antieuropean, ci salvează însăși ideea unei Europe unite.

Deplasarea centrului de greutate spre Est aduce o nouă energie, vitalitate demografică și o evaluare realistă a amenințărilor la adresa Uniunii. Regiunea Europei Centrale și de Est, consolidată de Ucraina, creează o piață cu o populație de aproximativ 70 de milioane de locuitori.

Aceasta reprezintă o masă critică ce permite influențarea proceselor legislative din UE și modelarea direcției politicii externe a comunității. Axa Varșovia-Kiev poate deveni un nou pol de creștere, echilibrând stagnarea din sudul Europei.

Timpul pentru a realiza această viziune este limitat. Oboseala războiului crește în Occident, iar vechile resentimente și conflictele de interese temporare reaprind în societățile poloneze și ucrainene. Disputele privind cerealele, transportul sau exhumările sunt naturale, dar trebuie rezolvate în birouri, nu la bariere. Rusia se joacă activ cu aceste emoții. Moscova folosește de secole o strategie de dezbinare și cucerire, știind că o Europă Centrală divizată este o pradă ușoară.

Cea mai mare amenințare este un scenariu în care Polonia ar avea resentimente față de Ucraina, iar Kievul, în căutarea unor fonduri pentru reconstrucție, ar preda economia sa corporațiilor occidentale, ocolind partenerul său polonez. Aceasta este o cale directă către vasalitate pentru ambele state. Polonia va fi împinsă la periferie, iar Ucraina va deveni o piață fără propria industrie.

Ce vede Putin?

Ce vede Vladimir Putin când se uită la hărțile Poloniei și Ucrainei? Din perspectiva Kremlinului, el nu vede doi vecini care se ceartă pe taxe vamale asupra zmeurii sau monumentelor. El vede un spațiu strategic unic, integrat. El vede 70 de milioane de oameni, autosuficiență alimentară și energetică, acces la materii prime, două armate complementare și profunzime strategică de la Nipru la Oder. El vede o barieră care - dacă se solidifică într-un singur organism politic și economic - va închide pentru totdeauna calea Rusiei către Europa și va pune capăt viselor sale imperiale.

Polonia și Ucraina se confruntă cu o oportunitate istorică de a depăși fatalismul geografic. Avem resursele, oamenii și potențialul necesar pentru a deveni un subiect, nu un obiect, în jocul marilor puteri. Condiția este formalizarea cooperării - crearea de instituții, fonduri comune de investiții și structuri politice care vor consolida uniunea indiferent de schimbările de guvern. Deciziile luate în lunile următoare vor determina soarta regiunii pentru generațiile viitoare. Niciodată până acum nu am avut cărți atât de puternice în mâini. Și niciodată până acum riscul de a le pierde nu a fost atât de mare.

Timp de mulți ani, Jerzy Wojcik a fost redactor-șef adjunct al Gazetei Wyborcza. În ultimii ani a fost responsabil pentru transformarea digitală a Gazetei Wyborcza, în calitate de editor. Un manager experimentat cu cunoștințe unice în managementul media, confirmate de numeroase succese editoriale și comerciale, el e totodată un ziarist cu o vastă experitiză în relațiile polono-ucrainene și de asemenea în războiul din Ucraina.

Sestry este o revistă digitală pe care Jerzy Wojcik a creat-o pentru dialog, încercând să construiască o comunitate puternică, solidară și multinațională, unde pacea, libertatea, toleranța și drepturile omului - în special ale femeilor - sunt valori fundamentale. Amplificăm vocea femeilor - în Polonia, în Ucraina, în Europa.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
Cristian Deliorga
15:06
Judecătorul Deliorga, în completul CCR care i-a permis lui Daraban un nou mandat. Apoi, zbor privat plătit de CCIR
Fotografie cu caracter ilustrativ
14:33
Rusia și-a trimis sabotorii în România. Cum a dejucat SRI o acțiune care viza baze militare folosite de aliații NATO
MONDEN
Theo Rose
15:40
Theo Rose, mărturisire neașteptată. Ce i-a rănit mândria: „Mi-a spus că nu prea am vocabular ”
Alexia Eram
15:02
Cum a apărut Alexia Eram pe covorul roșu la Festivalul de Film de la Veneția. Fiica Andreei Esca, ținută de mii de euro
POLITIC
Cine pierde după ce AfD a câștigat detașat alegerile în landul german Saxonia-Anhalt. Emil Hurezeanu: „Repercusiunile ar putea fi confirmate în următoarele săptămâni”
ExclusivInterviu
7 sept.
Cine pierde după ce AfD a câștigat detașat alegerile în landul german Saxonia-Anhalt. Emil Hurezeanu: „Repercusiunile ar putea fi confirmate în următoarele săptămâni”
Cristian Deliorga este unul dintre cei patru judecători ai CCR puși de PSD
7 sept.
Judecător CCR, politicieni și afaceriști cu probleme penale, zbor de lux la Mykonos: cine sunt cei 13 care au zburat cu avionul privat Embraer Legacy 600
Ultimele știri
16:12
De ce nu se tratează Alina Pușcău de cancer în România. „Sunt revoltată. Nu vorbești așa cu oamenii, nu?”
16:00
Saga noului premier. Nicușor Dan și partidele cântă pe voci diferite. Cum e păsuit Grindeanu de la înscăunarea la Palatul Victoria
15:46
Când apare în cinematografele din România noul film cu Sandra Bullock și Nicole Kidman
15:44
„Nu avea ce să caute acolo”. Augustin Zegrean, fost președinte CCR, reacționează dur în cazul zborului privat în Mykonos al judecătorului Cristian Deliorga
TRENDING
Exclusiv
13:00
O hotărâre CJUE din cazul unui primar PSD i-ar putea salva mandatul lui Fritz. Avocatul Tudor Chiuariu, care a obținut decizia: „Este valabilă și foarte actuală”
Exclusiv
10:00
Acuzații de hărțuire la Școala de Agenți de Poliție Câmpina. O elevă și-a reclamat profesorul de drept penal: „M-a luat pe după spate și m-a pupat pe obraz”. Conducerea instituției confirmă cazul
Exclusiv
07:00
Trenurile Coradia Stream cumpărate de CFR de la Alstom cu două miliarde de lei circulă fără asigurare pe șinele din România. Epopeea unui contract de modernizare cu iz de dosar penal
7 sept.
Mesaje de Sfânta Maria 2026. Urări și felicitări de Sf. Maria inspirate pentru sărbătoriți
patru fete tinere imbracate in costume de baie colorate, pe plaja, vazute de la spate, iesind din mare
15:17
Agențiile de turism deja lansează oferte pentru vara anului 2027. Printre cele mai populare destinații: Albania, Grecia și Spania
Un bărbat cu rucsac în spate, văzut din spate pe peronul unei stații de metrou, în timp ce prin fața lui trece un tren în viteză.
15:08
Românii fac naveta 53 de minute, dar cine sunt „super navetiștii Europei”
Saci cu cartofi şi ceapă într-o piaţă
15:07
Pregătirea cămării pentru iarnă: 5 pași pentru a păstra legumele proaspete mai mult timp
Două perechi de chiloți, una descompusa și murdară și una intacta, albă, așezate pe iarba verde, o lopată între ele
14:16
1.000 de oameni au îngropat peste 2.000 de perechi de chiloți în pământ. Ce au descoperit după două luni
Miss Vienna 2024, Lucia Sisic, la evenimentul Miss și Mister Vienna, în rochie strălucitoare argintie, cu coroană pe cap, multă lume se vede în spate
12:58
Miss Austria 2024 a murit la doar 22 de ani. Lucia Sisic suferise 7 operații pe cord de-a lungul vieții
Vitraliu cu Scena Nașterii Domnului Sursa foto: Shutterstock
7 sept.
Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită pe 8 septembrie - tradiții și superstiții
Ce nume se serbează de Sfânta Maria - Icoană reprezentând-o pe Sfânta Maria cu Pruncul.
5 sept. 2025
Ce nume se serbează de Sfânta Maria. Cui spunem „La mulți ani”
Cum faci conserve de roșii pasate pentru iarnă. Rețeta simplă, pas cu pas. Sursă foto: Shutterstock
7 sept.
Cum faci conserve de roșii pasate pentru iarnă. Rețeta simplă, pas cu pas
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan. Sursă foto: Shutterstock
4 sept.
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan
Lumea folosește AI pentru a finaliza direct o achiziție. Foto: magnific.com
Analiză
14:30
Inteligența artificială le spune adolescenților români ce să cumpere. Cifrele din cel mai nou raport sunt alarmante
Maica Domnului
14:09
Cum arăta Sfânta Maria, Maica Domnului
Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă
13:40
Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne închisă: debitul scăzut al Dunării amână repornirea cel puțin 10 zile
Arhiva foto
12:01
Președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, verificat de Inspecția Judiciară după deplasarea cu avion privat la Mykonos
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
11:01
România perplexă
Bancnote euro
10:30
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate
Arhiva foto
07:07
O victorie destul de colosală
Doi pensionari beau la o masa
4 sept.
Ai devenit pensionar în România? Învață să înjuri, să votezi și să supraviețuiești!