MENIU CAUTĂ
16 Feb. 2017 22:00

În ce zi pică 1 martie 2017 – Sărbătoarea Mărțișorului

Distribuie

1 martie – ziua mărtișorului. Sărbătoarea Mărțișorului, celebrată în prima zi a lunii a lunii matie, marchează sosirea primăverii. 1 MARTIE reprezintă nu doar începutul calendaristic al primăverii, ci şi ziua în care se dăruieşte mărțișorul.

Luna martie este una de răsfăț pentru femei, dar una încărcat pentru bărbați, care pot să fie ușor stresați de cadourile pe care trebuie să le ofere cu ocazia sărbătorii mărțișorului, dar și cu ocazia zilei de 8 martie. Mărțișorul, primit de persoanele de sex feminine pe data de 1 martie, este un obiect tradițional românesc.

Conform tradiţiei, mărțișorul primit de 1 martie trebuie să aibă şnur în culorile alb şi roşu şi trebuie purtat la vedere timp de două săptămâni, iar apoi trebuie agăţat de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Totodată, se zice că, dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini.

Anul acesta, ziua de 1 martie pică într-o zi de miercuri. Astfel, cei care își doresc să se pregătească din timp, pot profita de weekend pentru a cumpăra mărțișoare. Desigur, faptul că 1 martie este într-o zi din săptămână, poate fi facil pentru cei care doresc să cumpere mărțișoare, dar nu au cum să ajungă la magazine în weekend. Ei pot face cumpere mărțișoare în dimineața zilei de 1 martie.

Sărbătoarea Mărțișorului, moștenire românească

Cuvântul mărțișor' are origini latine și este numele popular al lunii martie, amintește Agerpres. Sărbătoarea Mărțișorului marchează sosirea primăverii, simbolizând, astfel, renașterea naturii.

Tradiția mărțișorului este o moștenire românească, cele mai vechi dovezi ale sărbătorii tradiționale fiind găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinți fiind vorba despre pietre de râu cu urme de vopsea albă și roșie, culorile a căror împletire simbolizează geneza și regenerarea vieții.

Pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau doar după 1 martie. Mărțișoarele erau atunci pietricele albe și roșii înșirate pe o ață și se purtau la gât.

Unele legende populare spun că firul Mărțișorului ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Dochia toarce firul anului primăvara, la nașterea anului agrar, asemeni Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere.

În unele regiuni, mărțișorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate și se agață de crengile unui copac. Se crede că dacă pomul va rodi, omul va avea noroc.

Dacă în satele transilvănene, mărțișorul se agăța și la porți, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta găleților, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viața, puterea regeneratoare care se crede că ar fi stimulată prin însăși „culoarea vieții”, în Dobrogea, Mărțișorul se purta până la venirea berzelor, apoi era aruncat spre înaltul cerului ca norocul să fie mare și înaripat.

Loading...
Comentarii