Cei mai bogați oameni din lume trăiesc cel mai mult, iar motivul este „al treilea factor”, dezvăluie un nou studiu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un studiu realizat în Suedia arată că cei mai bogați oameni din lume trăiesc mai mult, iar diferența dintre speranța de viață dintre bogați și săraci este cauzată de un „al treilea factor”, potrivit Meduza.
Cuprins:
Suedia, model de egalitate socială și economică
Un amplu studiu publicat de prestigiosul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) a analizat datele a peste 9,5 milioane de cetățeni suedezi, care au împlinit vârsta de 40 de ani între 1960 și 2021, într-una dintre cele mai ample cercetări privind relația dintre venituri și speranța de viață.
Deși Suedia este considerată de decenii un model de egalitate socială și economică, cercetătorii au descoperit că diferențele de speranță de viață dintre cei bogați și cei săraci nu doar că au persistat, dar s-au și accentuat.
Inegalitatea economică nu explică totul
Datele arată clar: în fiecare deceniu în care inegalitatea veniturilor a scăzut, speranța medie de viață a crescut, însă această creștere a fost mai pronunțată în rândul persoanelor cu venituri mari.
Astfel, reducerea diferențelor financiare nu a dus automat la o diminuare a discrepanțelor privind sănătatea sau durata vieții.
În realitate, studiul evidențiază existența unui factor suplimentar - „al treilea factor”, care influențează atât veniturile, cât și sănătatea, dar care încă nu a fost complet identificat.
Adevărații factori decisivi
Profesorul Andreas Berg de la Universitatea Lund subliniază că obiceiurile de sănătate, nivelul educației și normele sociale au început să joace un rol determinant.
Andreas Berg este convins că „factorii importanți - cum ar fi obiceiurile de sănătate și organizarea muncii - sunt legați indirect de inegalitatea veniturilor”.
De exemplu, fumatul, care era anterior distribuit uniform în toate clasele sociale, s-a concentrat în ultimele decenii în rândul persoanelor cu venituri mici.
Această tendință sugerează că stilul de viață, nivelul educației privind prevenția și accesul la informații medicale sunt decisive pentru longevitate, indiferent de venitul real.
„Nivelul de bunăstare materială, tehnologie, structura și cultura pieței muncii - totul contează. Majoritatea țărilor din lume diferă semnificativ de Suedia în acești parametri”, a spus profesorul de economie Andreas Berg.
Politicile de redistribuire a veniturilor nu sunt suficiente
Deși Suedia a implementat politici robuste de redistribuire economică și de acces universal la sănătate, aceste măsuri nu au reușit să elimine diferențele privind durata vieții.
Studiul susține că educația pentru sănătate, prevenția bolilor și modificarea comportamentelor de risc sunt esențiale pentru a reduce cu adevărat decalajele sociale în sănătate.
Aceste concluzii au implicații majore pentru politicile publice, sugerând că doar măsurile economice sunt insuficiente dacă nu sunt combinate cu strategii de educație și schimbare culturală.
„Al treilea factor” - o provocare pentru guvernele din întreaga lume
Ipoteza celui „de-al treilea factor” ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care țările dezvoltate își concep politicile sociale.
Studiile din Norvegia, SUA și Canada indică tendințe similare, semnalând că problema nu este una izolată.
Dar alte cercetări arată că există un motiv pentru care chiar și cei mai bogați americani trăiesc mai puțin decât europenii mai săraci.
Un studiu arată că și cei mai bogați americani au avut o speranță de viață mai mică decât europenii din nordul și vestul continentului - indiferent de nivelul lor de venit.
În concluzie, dacă guvernele își propun să reducă diferențele de speranță de viață între bogați și săraci, ele vor trebui să investească nu doar în egalitate economică, ci și în conștientizare, educație și promovarea unui stil de viață sănătos.
