Potrivit BBC și Liberation, Hamas va elibera sâmbătă patru femei-soldat răpite pe 7 octombrie 2023 din baza militară Nahal Oz. Cele patru sunt: Karina Ariev, Daniella Gilboa, Naama Levy și Liri Albag. Ariev, Gilboa și Levy au 20 de ani, iar Albag – 19. Tinerele vor fi predate la schimb cu 180 de deținuți palestinieni.
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a confirmat lista anunțată de Hamas. Israelul și Hamas prevăd pentru sâmbătă al doilea schimb de ostatici – deținuți de la intrarea în vigoare a armistițiului, duminică, 19 ianuarie. Primul schimb s-a produs chiar în prima zi a încetării focului. Atunci trei israelience, printre care una cu cetățenie română, au fost predate de Hamas la schimb cu 90 de deținuți palestinieni.
Atacul de la baza militară Nahal Oz, la granița cu Gaza, s-a soldat cu 15 morți și 7 răpiri în rândul contingentului de acolo. O altă ostatică răpită de la Nahal Oz, Ori Megidish (18 ani în momentul atacului Hamas), a fost salvată de armata israeliană într-o operațiune efectuată la 29 octombrie 2023. În schimb, Noa Marciano (19 ani în momentul atacului) a fost găsită moartă în noiembrie 2023 în apropiere de Spitalul Al-Shifa din Gaza.
În cazul eliberării celor patru femei-soldat anunțate vineri de Hamas, Agam Berger (20 de ani) va rămâne ultima femeie-soldat din armata israeliană aflată în captivitatea mișcării islamiste palestiniene. Alte două femei, Arbel Yehoud și Shiri Bibas, sunt încă în captivitate, dar ele se află pe lista celor 33 de ostatici care urmează să fie eliberați în săptămânile următoare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_740b04911340d0109b97039638e50d9c.jpg)
Karina Ariev
Răpită în ziua celui mai grav atac asupra Israelului de la fondarea sa ca stat, Karina Ariev a intrat, la fel ca toți ostaticii, în atenția presei și a opiniei publice. Colectivul 7 octombrie a împărtășit câteva informații despre ea, cum ar fi că „îi place să facă puzzle-uri foarte complicate”, „vorbește fluent patru limbi”, „îi place foarte mult copiii și obișnuia să facă babysitting”, „îi place să conducă și și-a luat permisul din prima încercare”. Un singur videoclip, publicat în ianuarie 2024, atesta supraviețuirea ei. Ea a putut fi văzută atunci în captivitate alături de Daniella Gilboa.
Daniella Gilboa
În acest celebru videoclip difuzat de Hamas în scopuri propagandistice, Daniella Gilboa, cel mai probabil constrânsă, critică aspru Guvernul israelian. „Unde erai tu pe 7 octombrie când am fost luată din pat? Unde eşti acum? De ce mă părăsești pe mine, care am slujit în condiții dificile în regiunea de graniță cu Gaza? De ce trebuie să mă simt din nou abandonată și respinsă de tine? Nu am nevoie de mâncare, bani, haine sau orice altceva, doar ca tu să ne aduci în viață acasă”, spune ea. În videoclip mai apar Karina Ariev și Doron Steinbrecher, tânăra cu cetățenie română care a fost ostatică în mâinile Hamas.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_88796428e5bce1d25a0e7713f706fa00.jpg)
Liri Albag
„Liri a mea a fost întotdeauna sigură pe ea, îndrăzneață, puternică”, afirma mama ei, Shira Albag, pe 10 ianuarie, îndemnând Guvernul israelian să obțină eliberarea fiicei sale. Răpită pe 7 octombrie, primele vești despre ea au venit abia pe 4 ianuarie anul acesta, odată cu difuzarea unui videoclip în care apare ținându-se de cap și lăcrimând în timp ce cere Guvernului israelian să acționeze pentru eliberarea ei. „Am văzut că este extrem de palidă și că a slăbit extrem de mult”, a spus mama tinerei după ce a văzut videoclipul.
Naama Levy
În ziua răpirii, Naama Levy i-a trimis mamei sale un SMS la ora 06:55: „Suntem într-o cameră securizată”. „Nu am auzit niciodată așa ceva în toată viața mea”, adaugă ea, descriind salvele de rachete și focuri de armă trase afară. Câteva ore mai târziu, ea a apărut într-un videoclip postat de Hamas pe Telegram. Cu mâinile legate la spate și cu sânge pe pantaloni, Naama este condusă cu forța și urcată într-o camionetă.
Strănepoată a unor supraviețuitori ai Holocaustului, Naama Levy a participat la proiectul „Hands of Peace” în Statele Unite, unde tineri americani, israelieni și palestinieni s-au întâlnit pentru a promova cooperarea și pacea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b801e59e8a10f86c18642f9251dfcc49.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_0d8942b8ff7f52207d27b16f00f5a281.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e0029c6410997ab3178c34853003ec10.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b32ac7fa1d7535f190dbb7a04323feb6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cf05a39e29905268b557e1e96affc047.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9b3bd6bf5ce27b9dd4cbd5e152a7ffe3.jpg)