China ajută Rusia să ocolească sancțiunile și să își construiască o „flotă din umbră” pentru exporturile de gaz lichefiat: „Amenință securitatea, siguranța, mediul”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia și China au pus pe picioare, discret, o rețea maritimă care permite exportul de gaz natural lichefiat rusesc, în ciuda sancțiunilor impuse de Statele Unite și aliații lor după invazia Ucrainei. O investigație Bloomberg arată cum nave vechi, companii-fantomă, echipaje recrutate în grabă și manevre riscante pe mare mențin pe linia de plutire comerțul energetic dintre Moscova și Beijing. Pentru Kremlin, este o sursă vitală de bani. Pentru China, o ocazie de a cumpăra energie ieftină, într-un moment în care Rusia are puține alternative.
Cuprins:
- Echipaje recrutate din șomaj și nave care „dispar” de pe radar
- Cum funcționează „flota din umbră”
- Transferuri ilegale de gaz, în largul Malaysiei
- Beihai, poarta de intrare a gazului rusesc în China
- „China testează limitele sancțiunilor”
- O flotă mică, dar eficientă
- Arctic LNG 2, miza mare a Kremlinului
- Nave blocate în gheață și o cursă contra timpului
- Echipaje fără experiență și riscuri majore
Echipaje recrutate din șomaj și nave care „dispar” de pe radar
La sfârșitul lunii august, un grup de marinari indonezieni a traversat în grabă strâmtoarea Singapore pentru a ajunge la bordul unei nave de transport GNL care stătea de luni întregi ancorată în larg. Unii dintre ei fuseseră șomeri mai bine de un an. Nimeni nu le-a spus că urmau să devină parte dintr-o operațiune de evitare a sancțiunilor.
Nava se numește CCH Gas și nu se află pe nicio listă neagră. Cu toate acestea, potrivit Bloomberg, ea este o piesă-cheie într-o rețea de transport concepută special pentru a muta gaz rusesc sancționat, fără a atrage atenția autorităților occidentale.
După invazia Ucrainei din 2022, mai multe instalații rusești de export GNL și nave asociate au fost sancționate. Moscova a început să caute soluții alternative, iar Beijingul s-a dovedit un partener dispus să ajute.
Cum funcționează „flota din umbră”
Modelul nu este nou. Rusia l-a folosit deja pentru exporturile de petrol. Acum îl aplică și la gaz. Potrivit investigației, navele sunt adesea vechi, cumpărate la prețuri peste valoarea de fier vechi, schimbă frecvent proprietarul și sunt înregistrate pe firme cu adrese poștale vagi. Unele își modifică sistemele de localizare pentru a-și falsifica poziția pe mare.
Breaking: Russia and China defy US sanctions. A Russian liquefied natural gas (LNG) tanker, the "Valera," which is subject to US sanctions, docked in Beihai, China, earlier today, carrying a cargo from Russia's newly built Portovaya LNG plant on the Baltic Sea. This is the first… pic.twitter.com/If2GSu4OTq
— The FinanceX (@thefinancexnews) December 10, 2025
În cazul navei CCH Gas, mai multe surse citate de Bloomberg spun că, la mijlocul lunii septembrie, sistemul de urmărire AIS a fost schimbat. Noul echipament permitea falsificarea coordonatelor. Cel puțin un membru al echipajului ar fi cerut să părăsească nava, temându-se că aceasta va fi folosită exact în acest scop.
Transferuri ilegale de gaz, în largul Malaysiei
Imagini din satelit și postări de pe rețelele sociale arată cum CCH Gas a preluat gaz de la nava Perle, un petrolier sancționat, încărcat cu GNL de la instalația Portovaya din regiunea baltică a Rusiei, aflată și ea sub sancțiuni americane.
Transferul a avut loc în largul Malaysiei, într-o zonă pe care analista Windward, Michelle Wiese Bockmann, o descrie drept „epicentrul ilegalității maritime”. După operațiune, CCH Gas a început să apară pe radar ca fiind în apropiere de Malaysia, în timp ce imaginile din satelit o arătau, în realitate, lângă Hong Kong.
Beihai, poarta de intrare a gazului rusesc în China
Potrivit datelor de urmărire analizate de Bloomberg, încărcătura a fost destinată terminalului Beihai, din sudul Chinei. Autoritățile chineze par să fi decis ca Beihai să fie singurul punct de intrare pentru GNL-ul rusesc sancționat, tocmai pentru a proteja alți importatori chinezi de eventuale sancțiuni secundare.
A new ship, presumably a container ship from China, has appeared in the Yalta Bay
— Beefeater (@Beefeater_Fella) December 8, 2025
The dry cargo ship is awaiting permission to enter the Sevastopol port, which the Ukrainian authorities closed to international transport in 2014.
Russia is exporting stolen Ukrainian grain… pic.twitter.com/Jeo87xPemD
Din august până la finalul anului, Beihai a primit peste 20 de transporturi de GNL sancționat, evaluate de traderi la cel puțin 500 de milioane de dolari.
Operatorul terminalului, compania de stat PipeChina, a șters proiectul de pe site-ul său și a suspendat licitațiile pentru sloturile de import. Compania nu a răspuns solicitărilor Bloomberg.
„China testează limitele sancțiunilor”
Geoffrey Pyatt, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru resurse energetice, spune că Beijingul își testează deliberat limitele.
„China testează limitele abordării sancțiunilor americane. Este un moment bun pentru a-și etala autonomia, mai ales că problemele comerciale nu au fost rezolvate”, a declarat Pyatt pentru Bloomberg.
Ministerul de Externe al Chinei nu a comentat investigația, dar Beijingul a spus în repetate rânduri că se opune sancțiunilor unilaterale.
O flotă mică, dar eficientă
Bloomberg a identificat 15 nave de transport GNL care fac parte din această flotă din umbră ruso-chineză. Numărul este mic comparativ cu flota de peste 1.000 de nave folosită de Rusia pentru petrol, dar suficient pentru a reduce presiunea financiară asupra Kremlinului.
„Este deja o flotă destul de mare. Dacă vor continua, ne așteptăm ca multe nave să fie retrase din uzul normal”, spune Øystein Kalleklev, fost director executiv al Flex LNG.
Vârsta medie a navelor scoase din uz în 2025 a fost de 26 de ani, iar aproximativ 10% din flota globală de transport GNL are peste 20 de ani.
Arctic LNG 2, miza mare a Kremlinului
Pentru Rusia, aceste transporturi sunt esențiale. Ele permit menținerea în funcțiune a Arctic LNG 2, cel mai mare proiect de gaz lichefiat al țării și unul dintre proiectele preferate ale lui Vladimir Putin.
Instalația a fost sancționată de SUA în 2023 și a fost nevoită să reducă producția timp de luni întregi, din lipsă de spațiu de depozitare. Proiectul este gândit să producă aproximativ 20 de milioane de tone anual. Planul Rusiei de a ajunge la 100 de milioane de tone pe an până la finalul deceniului a fost deja amânat.
Nave blocate în gheață și o cursă contra timpului
Timp de opt luni, șase nave sancționate au rămas blocate în Cercul Arctic. Abia în august, patru dintre ele au pornit spre Asia, pe ruta maritimă nordică, profitând de topirea gheții. Transportul maritim rămâne principalul blocaj pentru exporturile rusești de GNL.
„Cel mai mare obstacol este logistica. Aceasta este o constrângere fundamentală și arată cât de dificile sunt operațiunile arctice rusești”, spune Ashley Sherman, analist senior GNL la Vortexa, citat de Bloomberg.
Echipaje fără experiență și riscuri majore
Construirea flotei din umbră vine și cu riscuri. Navele GNL sunt extrem de tehnice, iar unele indicii din social media arată că nu toți membrii echipajelor aveau calificările necesare.
„Manipulezi mărfuri periculoase și sisteme de siguranță complexe”, explică Mustapha Zehhaf, expert cu aproape 20 de ani de experiență în transportul GNL. Dacă o navă este scoasă din registrul de pavilion, echipajul rămâne practic fără protecție juridică.
„Flota neagră amenință securitatea, siguranța, mediul și pune în pericol bunăstarea echipajului”, avertizează Michelle Wiese Bockmann.
Departamentul de Stat al SUA a transmis că sancțiunile rămân în vigoare: „Cei care fac afaceri cu entități sancționate, precum Arctic LNG 2, se confruntă cu un risc semnificativ de sancțiuni”, a transmis instituția.
Pentru moment însă, gazul rusesc continuă să ajungă în China, iar flota din umbră rămâne una dintre cele mai eficiente arme economice ale Kremlinului, arată Bloomberg.
