China ridică cel mai mare baraj din lume, de 168.000.000.000 de dolari, la 4.500 de metri altitudine, în Tibet. Când va funcționa

Barajul va genera anual 300 de terawați de energie

Începând din 2025, China a demarat construcția unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură hidroelectrică: megabarajul Motuo pe râul Yarlung Tsangpo.

Costurile estimate ale proiectului se ridică la 168 de miliarde de dolari, iar finalizarea acestuia este prevăzută în mai puțin de un deceniu. Barajul va genera anual 300 de terawați de energie, de trei ori mai mult decât producția actuală a barajului Trei Chei de pe Yangtze, conform Livescience.

„China modernă este extrem de încrezătoare în capacitatea sa de a controla natura”, a declarat Tenzin Norgay, cercetător la International Campaign for Tibet (ICT), pentru Livescience.

Pericol pentru milioane de oameni

Acest proiect însă aduce riscuri majore pentru Tibet și pentru milioane de oameni din țările aflate în aval, precum India și Bangladesh.

Jagannath Panda, de la Stockholm Center for South Asian and Indo-Pacific Affairs, avertizează: „Controlul asupra naturii râurilor reprezintă un pericol pentru întregul lanț himalayan, în special pentru țări precum India, Bangladesh și Nepal”.

Barajul Motuo va utiliza geografia unică a Tibetului, inclusiv Marele Cañon Yarlung Tsangpo, cel mai adânc din lume, unde râul coboară dramatic printr-un cot în formă de potcoavă. Proiectul include construirea a cinci baraje și tuneluri prin muntele Namcha Barwa, de 7.800 de metri înălțime, pentru a devia apa în aval, generând astfel o cantitate uriașă de energie.

„Este incredibil că un astfel de proiect poate fi realizat”, a spus Brian Eyler de la Stimson Center. Totuși, Eyler atrage atenția asupra impactului asupra debitului râului în timpul sezonului uscat, când Marele Cañon ar putea rămâne aproape gol.

Cutremurele pot fi provocate de construcția barajului

Riscurile includ și activitatea seismică intensă a regiunii. Cutremurele recente, precum cel de 7,1 magnitudine din Dingri, în ianuarie 2025, au afectat deja baraje din zonă. În plus, excavațiile și redirecționarea apei pot declanșa activitate seismică, iar crearea de rezervoare a fost asociată cu astfel de fenomene în China.

Un alt pericol îl reprezintă lacurile glaciale, formate prin topirea ghețarilor. Acestea pot elibera brusc apă, provocând catastrofe, cum s-a întâmplat în India de nord-est, în 2023, când un baraj nou construit a cedat, ucigând 46 de persoane și afectând 88.000 de oameni.

Schimbările climatice agravează această situație. Topirea accelerată a ghețarilor destabilizează regiunea și ar putea face barajul inutil în deceniile următoare.

Conform experților, nivelul apei râului Yarlung Tsangpo va atinge apogeul în 2060, după care va începe să scadă, limitând capacitatea de producție a barajului. Fenomene similare au afectat deja baraje din SUA, precum cele de pe râul Colorado.

Impactul asupra tibetanilor este un alt subiect sensibil. „Din punctul nostru de vedere, strămutarea oamenilor și submersia siturilor culturale sunt cele mai mari probleme”, a spus Tenzin Norgay. Totuși, zona este slab populată, iar rezervoarele necesare nu vor atinge dimensiunile celor de la Trei Chei, care au forțat relocarea a 1,3 milioane de persoane, potrivit lui Eyler.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE