PNRR îngrășat în ajun. Legea ANI trebuia, inițial, să fie gata din decembrie 2024

„Proiectul de act normativ are ca sursă angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență PNRR), Componenta privind buna guvernanță, respectiv îndeplinirea Jalonului 431 – «Adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea»”, arată Cătălin Predoiu, ministru care și-a asumat, în calitate de senator, proiectul de lege referitoare la ANI.

Termenul-limită, în prima variantă

Jalonul 431, care ține de reforma 7, adică „Intrarea în vigoare a legilor consolidate privind integritatea” avea termen T4/2024. Tradus în limbaj comun, 31 decembrie 2024. Adică exact finalul super-anului electoral, cu europarlamentare, locale, parlamentare plus prezidențialele anulate.

La Palatul Victoria era premier Marcel Ciolacu, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ministru era Adrian Câciu.

Ce prevedea pe scurt reforma: „Legile consolidate privind integritatea vor intra în vigoare. Actualizarea legislației privind integritatea se va realiza pe baza unei evaluări și analize prealabile a legilor privind integritatea, împreună cu o grupare inițială a actelor normative. În cadrul celei de a doua etape a proiectului, legile existente vor fi unificate și actualizate sau se vor propune noi acte normative”.

„Bonus” la lege – decizia CCR pe averi

Partidele din coaliția de guvernare nici măcar nu s-au atins de această reformă. Pe 29 mai 2025 a venit și decizia CCR referitoare la declarațiile de avere. Deci reforma trebuia să țină cont și de acest detaliu, în momentul dezbaterilor. La începutul lunii octombrie, anul trecut (2025), MIPE preciza într-un răspuns pentru Libertatea că acest jalon e în curs de îndeplinire, fiind parte a cererii de plată 6. Erau doar 7 obiective îndeplinite din 47. La acea vreme România încă avea în plan să depună opt cereri de plată. MIPE și Guvernul României renegociau cu Comisia Europeană PNRR-ul.

În urma renegocierii țintelor și jaloanelor, pe lângă numeroase investiții la care au renunțat, guvernanții – în anul 2025 din iunie deja premier era Ilie Bolojan, iar MIPE era condus de Adrian Câciu – au mutat jalonul referitor la integritate pe ultima sută de metri, T1/2026, adică cererea de plată 6 din 6. Practic, termenul ideal de adoptarea era final de martie 2026, o perioadă când România încă avea guvern cu puteri depline și PSD la putere.

Precizarea referitoare la acest jalon era următoarea: „Legea consolidată privind integritatea va intra în vigoare. în urma unei evaluări și analize prealabile a legilor existente privind integritatea”.

În prezent, între partide curg acuzațiile referitoare la tergiversarea legii ANI, care ar trebui să fie gata până la finalul PNRR, adică sfârșit de august, deși uneori aceleași partide, cum e cazul PSD (partid care a avut și ministrul Justiției din decembrie 2024 până în mai 2026), au bătut pasul pe loc.

Metoda similară, la noua lege a salarizării

Mutarea unei reforme foarte importante a avut loc și în ceea ce privește noua lege a salarizării. Potrivit planului inițial, legea salarizării unitare trebuia să fie gata la final de iunie 2023. Însă amânată de la lună la lună și apoi asumat că nu se ating de ea în an electoral, guvernele au ajuns să o mute, cu acceptul Comisiei Europene, exact pe ultima cerere de plată.

În momentul de față, la Parlament nu a ajuns nicio formă agreată a legii salarizării, fiind subiect de scandal, pentru că unele venituri ar urma să scadă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE