Tinerii chinezi refuză să facă copii, iar guvernul le oferă bani ca să-i convingă: „De ce aș aduce pe cineva în lumea asta?”

„Am fost amendată pentru că m-am născut”. Povestea unei generații crescute cu frică

Zane Li avea doar 9 ani când s-a născut sora lui mai mică. Pentru acel al doilea copil, familia dintr-un orășel din estul Chinei a fost amendată cu 100.000 de yuani, de aproape trei ori mai mult decât venitul anual din vânzarea de pește în piață. „Abia reușeam să supraviețuim”, își amintește Zane.

Acum are 25 de ani și, după o copilărie în care făcea toată munca în casă și își ajuta mama la tarabă, spune clar că nu vrea să aibă copii. Iar guvernul încearcă acum exact contrariul, și anume să convingă generația lui Zane să procreeze, după zeci de ani în care a pedepsit sever părinții care îndrăzneau să aibă mai mulți copii.

De la politici drastice, la bani pe copil: 500 de dolari pe an, până la vârsta de 3 ani

Recent, guvernul chinez a anunțat o măsură națională: va plăti 3.600 de yuani pe an (circa 500 de dolari) pentru fiecare copil, până la vârsta de trei ani. Plata este valabilă și retroactiv, din 1 ianuarie 2025. Dar pentru tineri ca Zane Li, acest sprijin financiar nu înseamnă nimic.

VIDEO: In many places in China local authorities are offering inducements, including money, to couples to tie the knot in a bid to combat declining birth rates pic.twitter.com/i69OGE12iM
— AFP News Agency (@AFP) February 14, 2025
 

„Costul de a crește un copil este uriaș, iar 3.600 de yuani pe an e o picătură în ocean”, spune el, aflat în prezent la master în domeniul serviciilor de sănătate în Beijing.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Populației YuWa din Beijing, creșterea unui copil până la 18 ani costă, în medie, 538.000 de yuani, adică aproximativ 75.000 de dolari. În Shanghai, suma este aproape dublă, de peste un milion de yuani.

„Nu sunt capitalist, dar copilul meu n-ar avea o viață bună”

„Să faci copii nu înseamnă decât mai multe greutăți”, spune Zane. El nu vede nicio perspectivă clară de carieră, iar un doctorat pare o fugă de realitate. „Copilul meu n-ar avea șanse la o viață decentă”.

Problema nu e doar financiară. După ani în care economia a încetinit, șomajul în rândul tinerilor a crescut, prețurile la locuințe au explodat iar mulți chinezi simt că nu mai au motive să întemeieze familii.

Subvențiile nu vindecă traumele: „Am fost ascunși de autorități”

Pe rețelele de socializare din China, mulți tineri postează fotografii cu chitanțele de amendă pe care părinții lor le-au primit pentru că i-au născut. E cazul lui Gao, o tânără de 27 de ani din provincia Jiangsu, născută în munții izolați din Guizhou.

În acea zonă rurală, părinții puteau avea doi copii dacă primul era fată, o concesie față de preferința tradițională pentru băieți. Părinții lui Gao au făcut patru fete până au avut, în sfârșit, un băiat. Pentru a-i feri de controale, fetele erau ascunse la bunici.

„Știind că nu pot oferi unui copil un mediu bun, să nu fac unul e tot o formă de bunătate. Nu vreau ca al meu copil să trăiască la fel ca mine, fără șanse de a urca în societate, la marginea disperării”, spune Gao.

Din generația cu visuri mari a rămas o generație care „se întinde pe jos”

După ani în care China a crescut spectaculos economic, mulți tineri visau la o viață mai bună decât a părinților. Astăzi, optimismul s-a stins. Tinerii sunt educați, dar unii nu reușesc să-și găsească joburi decente. Mulți se simt prinși într-o competiție absurdă, fără final fericit.

$500 per child per year - new cash subsidy in China to encourage families to have more children.

I dont think thats enough. Something like free housing will make a real difference.

At the current fertility rate, Chinas population will be just 460 million by 2100. pic.twitter.com/zUckqHeyQz
— S.L. Kanthan (@Kanthan2030) August 1, 2025
 

Un termen des folosit este „involuție”, o spirală a efortului care nu duce nicăieri. Mulți aleg să „se întindă pe jos”, expresia chineză pentru a renunța la lupta pentru a respecta așteptările societății.

„Am pus totul în joc și am primit înapoi foarte puțin”

June Zhao, 29 de ani, a crescut într-o familie de clasă mijlocie din Beijing, într-un cartier faimos pentru presiunea academică. Încă din clasa a III-a, făcea meditații în weekend. Deși a studiat și în străinătate, și-a dat seama că a crescut într-un sistem care cere mult și oferă puțin.

„Costul e prea mare, iar răsplata prea mică”, spune ea. Chiar și acum, cu un program rezonabil la locul de muncă, după ce mănâncă seara, îi mai rămân doar două-trei ore libere. Pentru prietenii ei care muncesc în sistemul „996”, de la 9 dimineața la 9 seara, 6 zile pe săptămână, e și mai rău.

Femeile duc greul, iar statul le cere să fie „soții virtuoase și mame bune”

Zhao își amintește cum mama ei muncea cu normă întreagă și în același timp o ajuta la lecții, o ducea la meditații. „Am văzut cât de greu i-a fost mamei. Știu că femeile duc greul într-o familie”, spune ea.

Pe măsură ce rata natalității scade, autoritățile promovează din nou imaginea femeii tradiționale: „soție virtuoasă și mamă bună”. Dar tânăra generație de femei chineze nu mai e dispusă să accepte acest rol fără condiții.

Emma Zang, sociolog și demograf la Universitatea Yale, avertizează că „nu poți da timpul înapoi și spera că femeile vor accepta roluri tradiționale”. Soluțiile reale ar trebui să includă concedii parentale pentru tați, protecție la locul de muncă și programe flexibile. „Până atunci, parentingul pare o capcană, mai ales pentru femei”, spune ea.

„Vrei copii doar dacă crezi că zilele care vin vor fi bune”, spune Gao.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE