Cuprins:
Exercițiile fizice regulate, chiar și acasă, prelungesc viața
Sălile de sport pot avea antrenori personali și sisteme sofisticate de monitorizare a ritmului cardiac și a oxigenului din sânge. Totuși, exercițiul în sine este cel care contribuie la prelungirea vieții, iar oamenii pot obține aceleași beneficii fizice dacă se antrenează singuri, spune Roger Fielding, cercetător senior la Centrul de Cercetare Nutrițională Umană privind Îmbătrânirea, la Universitatea Tufts.
Exercițiile cardio și antrenamentele de forță scad riscul de boli cardiovasculare. Chiar și o simplă plimbare de 30 de minute pe zi în cartier poate reduce semnificativ riscul. La fel și antrenamentele mai intense sau antrenamentele cu greutăți acasă, spune el.
Asociația Americană a Inimii recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții aerobice de intensitate moderată (precum mersul) sau 75 de minute de exerciții intense (precum alergatul sau înotul). Dar „orice nivel de activitate fizică” este mai bun decât deloc, spune dr. Fielding.
O dietă sănătoasă „bate” suplimentele
Oamenii încearcă tot felul de strategii alimentare pentru a-și prelungi viața: restricții calorice, post intermitent, diete ketogenice, suplimente sub formă de „pachete” sau „stack-uri” de vitamine și proteine.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37af698838828869b1e1b8074a892088.webp)
Unele dintre aceste practici, precum restricția calorică și postul intermitent, au demonstrat efecte benefice la șoareci, dar cercetătorii încă nu știu dacă aceleași efecte se aplică și oamenilor. Majoritatea suplimentelor promovate de influenceri antiîmbătrânire nu au fost suficient studiate pentru siguranță sau eficiență și nu sunt riguros reglementate.
Ești mult mai bine servit de o alimentație bazată pe alimente integrale, neprocesate, spune Anne-Julie Tessier, nutriționistă și profesoară asistentă la Universitatea din Montreal. Studiile arată că dietele precum cea mediteraneană sau DASH, bazate pe cereale integrale, fructe și legume, proteine slabe și alte alimente neprocesate, pot reduce riscul de boli cardiovasculare și, prin urmare, pot prelungi viața.
Alimentația sănătoasă poate fi scumpă, recunoaște dr. Tessier. Pentru a reduce costurile, ea recomandă ca oamenii să înlocuiască fructele și legumele proaspete și proteinele slabe cu variante congelate, care pot fi „la fel de nutritive”.
Somnul de calitate este asociat cu o viață mai lungă
Cercetările au arătat că somnul de calitate, constant, este asociat cu o viață mai lungă. Și, deși poate fi frustrant să abordezi problemele de somn, nu există „dovezi solide” că dispozitivele de monitorizare sau clinicile private scumpe de somn, uneori cu teste genetice sau scanări, te pot ajuta fără alte schimbări importante de stil de viață, spune dr. Brienne Miner, profesoară asistentă la Yale School of Medicine, specializată în îmbătrânire și somn.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2423d5752ffbee32c048256446d113c0.jpg)
Aceste gadgeturi pot chiar induce „anxietate legată de somn”, o obsesie cu îmbunătățirea somnului care paradoxal îl poate înrăutăți.
Studiile sugerează că aproape șapte ore de somn neîntrerupt pe noapte sunt ideale pentru reducerea riscurilor pentru sănătate, deoarece permit corpului să regleze hormonii, nivelul glicemiei și ajută creierul să elimine toxinele. Dormitul semnificativ mai mult sau mai puțin decât atât este asociat cu mortalitate prematură, spune dr. Miner.
Pentru a obține șapte ore calitative de somn, oamenii au nevoie de un program constant de somn, exerciții regulate, interacțiuni sociale și evitarea alcoolului, spune ea.
Pentru cei care au nevoie de ajutor, produse mai ieftine precum măști pentru somn, dispozitive de zgomot alb sau terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie pot fi mai eficiente decât clinicile private, spune dr. Girardin Jean-Louis, directorul Centrului pentru Somn și Științe Circadiene de la Universitatea din Miami.
Gândirea pozitivă prelungește viața
Felul în care gândești și cum te simți contează enorm pentru cât trăiești: știința arată că depresia și singurătatea cresc riscul de mortalitate.
Antrenarea optimismului este o opțiune accesibilă și eficientă. Cercetări recente arată că optimismul poate prelungi viața. Acesta poate fi dobândit prin exerciții de scris zilnic sau terapie, spune Laura Kubzansky, profesoară la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_23a986ecd07ee18e63be1ef3aa1dc958.jpg)
Dacă jurnalul sau terapia nu sunt pentru unii oameni, atunci timpul petrecut cu familia și prietenii poate ajuta prin reducerea stresului și creșterea stării de bine, ambele importante pentru prevenirea bolilor cronice, spune dr. Judith Carroll de la UCLA.
Oamenii sunt încurajați să fie atenți la cum se simt
Unii influenceri ai longevității promovează teste de „vârstă biologică”, care estimează starea celulelor tale pe baza unei mostre de sânge sau salivă. Experții spun că aceste teste sunt imprecise și reflectă doar modificări chimice ale ADN-ului, fiecare metodă oferind rezultate diferite.
Momentan, aceste teste nu sunt suficient de avansate pentru a spune cu exactitate vârsta biologică, spune William Mair, profesor la Harvard în domeniul metabolismului molecular. Este la fel de util ca oamenii să se întrebe dacă schimbările din stilul lor de viață îi fac să te simtă mai tineri, mai sănătoși, pentru că scopul nu e doar să trăiască mai mult, ci să trăiască mai bine, adaugă el.
La fel ca și ceilalți experți, dr. Mair recomandă răbdare și prudență în cursa pentru longevitate.
„Dacă ceva este deja disponibil online, oamenii nu mai așteaptă. Dar eu aș spune că ar trebui”.
Întrebat dacă ar cheltui sume mari de bani pe produse nevalidate științific, răspunsul lui a fost clar:
„Probabil că nu”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_dc1c0c74488a5ca225d2d63caa09b1a4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_52a4591e6662fc056b78301ab129f1d2.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_f308b0454af8f9cf34987666b4c3134a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9eca5b9e35a1d2113f5a8a7121a4c7d0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_1501efe66cb76adeecfe195301d64a65.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e06bb134b3e3b3e55fd9377fb396bb82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_1478dd318f63e31ff82a570999b58049.jpg)